Preşedinta Georgiei solicită UE o reacţie fermă şi promptă la ameninţările Rusiei. Salome Zurabișvili afirmă că tăcerea europeană afectează credibilitatea Uniunii.
- În faţa agresiunii ruseşti îndreptate asupra Ucrainei, statele din estul Europei au demonstrat o rezistenţă exemplară, fiind conştiente de natura regimului autocratic din Rusia, susţine Zurabișvili.
Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, avertizează în cadrul unui interviu acordat HotNews.ro despre pericolele strategiei hibride a Rusiei. Ea consideră că ţările din regiune, printre care România şi Moldova, sunt ţinte ale unor acţiuni de destabilizare, prin manipulare electorală, propagandă şi tehnologii digitale. Interviul a fost realizat la Bucureşti, înainte de participarea sa la un congres.
Prima femeie preşedintă a Georgiei, fostă diplomat franceză cu o vastă experienţă, Salome Zurabişvili s-a născut la Paris, în 1952, într-o familie de refugiaţi. Este o diplomată cu o carieră remarcabilă, formată la instituţii prestigioase precum Sciences Po şi Columbia University. Înainte de a prelua funcţia de preşedinte, în 2018, a fost ambasadoare a Franţei în Georgia şi ministru de Externe.
„Agresiunea militară este evidentă; războiul hibrid e mult mai subtil”
HotNews.ro: Doamna preşedintă, este realist să credem că Putin poate încă să piardă?
Salome Zurabişvili: Sunt convinsă că Putin a suferit o înfrângere. Obiectivele sale militare iniţiale în Ucraina nu au fost atinse. Rusia a pierdut prestigiul militar şi strategia sa este acum reorientată.
Putin a eșuat în tentativa de a ocupa Kiev şi de a modifica regimul ucrainean. Ucraina rămâne rezistentă şi continuă lupta. Obiectivele sale s-au dovedit a fi irealizabile, iar costurile sunt considerabile. Prin urmare, Rusia este obligată să ajusteze strategiei.
Eșecul militar rus. Strategia hibridă: cum se preia un stat fără arme
– Prin ce metode Rusia se manifestă în ţări precum Georgia?
– Rusia a adoptat o strategie hibridă, orientându-se către destabilizare prin manipulare electorală, propagandă intensă şi utilizarea tehnologiilor digitale. Georgia a devenit un teren de testare la scară largă, România fiind un experiment anterior, care nu a avut succes. Moldova este un alt caz, unde Rusia încearcă să obţină controlul statului prin mijloace neconfrontative aparent democratice.
Rezultatul este o politică care seamănă cu interesele ruseşti şi o deviere a Georgiei de la calea europeană, prin suspendarea integrării europene şi tăierea legăturii cu aspiraţiile populaţiei.
Lipsa resurselor de apărare împotriva propagandei
– Cum putem combate această nouă formă a agresiunii?
– Propagada rusească este dificil de detectat şi contracarat. Rusia deţine o experiență vastă şi instrumente sofisticate în domeniul propagandei, de care profitează prin rețele sociale și tehnologii moderne. Este extrem de dificil să dovedim manipularea, mai ales într-un război hibrid.
Este nevoie de un răspuns coordonat, consolidat şi rapid, care să se bazeze pe dovezii concrete și pe mecanisme complexe de apărare și investigare, mai moderne.
Președintele României a manifestat o înțelegere a pericolelor rusești, dar instituțiile europene nu reacționează suficient de prompt. România, împreună cu alte state, trebuie să semnaleze amenințările, pentru o reacție mult mai coerentă din partea UE.
Rusia continuă să testeze limitele, prin propagandă şi metode asimetrice, necesită o reacţie unitară a democraţiilor.
UE trebuie să fie mai fermă în exprimarea poziţiei şi să dezvolte instrumente eficiente de reacţie.
Nu este un moment pentru a ne opri sau a ignora provocarea.
