Un raport confidențial al serviciilor de securitate națională spaniole susține că Rusia a desfășurat campanii de dezinformare în urma inundațiilor catastrofale din anul trecut, pentru a submina încrederea în instituțiile democratice și a discredita sprijinul Spaniei pentru Ucraina. Același model a fost aplicat și în cazul alegerilor din România, Republica Moldova sau Georgia, cu intenția de a îndepărta aceste țări de Uniunea Europeană și de a le apropia de sfera de influență a Moscovei, potrivit publicației El País.
Kremlinul a profitat de dezastrul provocat de inundații în Spania pentru a semăna neîncredere în rândul populației în instituțiile democratice, a discredita sprijinul pentru Ucraina și a proiecta o imagine internațională de haos, se arată în raportul anual privind securitatea națională elaborat de Departamentul de Securitate Națională (DSN).
Acest document, transmis parlamentului spaniol, evidențiază, pentru prima dată potrivit El País, legătura între răspândirea de știri false și campanii de dezinformare conduse de guvernul rus, în urma catastrofei naturale din toamna anului trecut.
„În contextul crizei provocate de inundațiile din Spania, sistemul de propagandă și dezinformare pro-Kremlin a amplificat și adaptat narațiuni preexistente pentru propriul beneficiu”, explică raportul. „Actorii pro-ruși s-au concentrat pe generarea de neîncredere în instituțiile publice, pe discredita sprijinul pentru Ucraina și pe crearea unei imagini de haos în țară.”
Documentul subliniază că dezinformarea constituie un risc major pentru securitatea națională. Raportul amintește că, potrivit Forumului Economic Mondial, informațiile false reprezintă printre cele mai importante riscuri globale pe termen scurt.
„Evenimente precum pandemii, alegeri sau catastrofe naturale vor fi continuu exploatate și instrumentalizate de Kremlin”, avertizează raportul.
Operațiunea „Doppelgänger”
Bazându-se pe cercetări ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Departamentul de Securitate Națională relevă o activitate persistentă, atribuită Rusiei, numită „Doppelgänger”. Această campanie online, compusă din sute de domenii și mii de conturi, operează în diverse limbi, inclusiv spaniolă, și a fost asociată cu zeci de incidente documentate.
Raportul arată că Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare pentru a influența procesele electorale din țări precum Republica Moldova, România sau Georgia, cu scopul de a le îndepărta de Uniunea Europeană sau de a le atrage în sfera de influență rusă.
DSN avertizează că aceste campanii de dezinformare utilizează canale mai sofisticate decât metodele tradiționale, precum Sputnik și RT, făcând dificilă identificarea sursei. Utilizarea inteligenței artificiale este menționată ca o amplificare semnificativă a răspândirii informațiilor eronate.
Evaluarea riscurilor identifică vulnerabilitatea cibernetică, campaniile de dezinformare, migrația nereglementată și instabilitatea economică și financiară drept amenințări majore.
Pe termen scurt și mediu, dezinformarea și spațiul cibernetic sunt considerate cele mai importante riscuri. Pe termen lung, se preconizează o fragmentare și o incertitudine strategică mai accentuată.
