Kremlinul încearcă să-și creeze propria „distincție similară Premiului Nobel” de la începutul răcirii relațiilor dintre Rusia și Occident, ca urmare a conflictului din Ucraina. În Rusia a reapărut interesul pentru substituirea importurilor din Vest.
Inițiativa este lansată după ce Rusia s-a retras definitiv de la „Eurovision” și a reluat propriul concurs muzical din perioada sovietică: Intervision.
Propunerea de a crea un echivalent rus al premiului Nobel este susținută de politicianul, scriitorul și liderul paramilitar Zahar Prilepin și de istoricul și diplomatului Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus Vladimir Putin.
Alianța globală a Rusiei împotriva monopolului occidental asupra culturii
Rușii propun colaborarea cu China, India și state din America de Sud și Africa pentru a combate monopolul Occidentului asupra literaturii, fizicii, economiei și științei medicale.
Vladimir Medinski a susținut această ideea și a afirmat că adevăratul premiu Nobel „își pierde importanța” și deja „se află în concurență cu premiul Nobel pentru pace în periferie”, conform Mezha.
De asemenea, în Rusia sunt din ce în ce mai puțini savanți și scriitori care nu s-au conformat influenței Kremlinului. Cei pe care nu au reușit să-i elimine, fie sunt arestați, fie sunt intimidați sau persecutați.
Lista laureaților Nobel din Rusia
De la începutul anului 1895 și până în prezent, 28 de ruși au primit distincția Nobel. Printre aceștia se numără savanți, medici, scriitori și lideri politici.
- Ivan Pavlov – fiziolog și medic rus, premiat în 1904 pentru cercetări privind sistemul digestiv;
- Henryk Sienkiewicz – romancier și nuvelist polonez născut în satul Wola în timpul dominației Imperiului Rus, autor al romanelor „Quo Vadis”, „Prin foc și sabie”, „Potopul” și „Pan Wołodyjowski”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905;
- Ilia Ilici Mecinikov – microbiolog, anatomist și zoolog moldovean, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pentru contribuțiile în cercetarea sistemului imunitar;
- Ivan Bunin – primul scriitor de origine rusă care a câștigat Nobelul pentru Literatură în 1933;
- Nikolai Semenov – fizician și chimist rus, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1956 pentru avansurile în înțelegerea reacțiilor chimice;
- Boris Pasternak – laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958, autorul romanului „Doctor Jivago”;
- Pavel Cerenkov – fizician, explicatorul efectului radiației Cerenkov, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958 împreună cu Ilia Frank și Igor Tamm;
- Lev Landau – fizician sovietic, expert în materia condensată, comemorat cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1962;
- Nikolai Basov și Aleksandr Prohorov – fizicieni sovietici, laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică în 1964 pentru dezvoltarea laserilor și maserelor;
- Mihail Șolohov – scriitor rus de origine căzăcească, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1965, cunoscut pentru romanele „Povestiri de pe Don”, „Pe Donul liniștit”, „Pământ desțelenit” și „Soarta unui om”;
- Aleksandr Soljenițîn – autor al eseurilor „Arhipelagul Gulag” și de romane precum „O zi din viața lui Ian Denisovici”, „Primul cerc” și „August 1914”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1970. În timpul regimului brejnevist, a fost interzis să scrie, fiind expulzat din URSS, stabilindu-se în Germania de Vest. Revenit în Rusia din 1994, a rămas până la moarte în 2008;
- Wassily Leontief – laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 1973, pentru metodologii în studierea interdependențelor economice globale;
- Andrei Saharov și Leonid Kantorovici – fizician și matematician, respectiv, laureați ai Premiului Nobel pentru Pace în 1975, pentru activități în drepturile omului și echilibrarea resurselor;
- Piotr Kapița – laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1978, alături de Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson;
- Iosif Brodski – poet și dramaturg sovietic, emigrat în SUA în 1972, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1987;
- Mihail Gorbaciov – fost lider sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1990, pentru contribuțiile în apropierea Estului și Vestului;
Sursa imagine: Wikipedia Commons/Kremlin.ru
Recomandare: Rusia trimite pe front soldați „de unică folosință”: fără căști și echipament de protecție elementar. Mulți dintre aceștia nu ajung în tranșee
