Începând cu noul an universitar, mulți tineri își caută un loc de muncă, fie pentru a-și acoperi cheltuielile, fie pentru a acumula experiență profesională.
Însă, pentru numeroși tineri care intră pe piața muncii în 2025, această emoție este acum completată de o nouă realitate: un sistem fiscal în plină transformare, care influențează direct venitul net lunar.
Modificările recente ale legislației fiscale din România au remodelat regulile, de la deducerile personale și contribuțiile de sănătate, până la eliminarea avantajelor fiscale din anumite sectoare. Drept rezultat, tinerii profesioniști trebuie să navigheze printr-o legislație complexă, care poate varia de la sprijin financiar la un sentiment de confuzie.
Un beneficiu pentru cei mai tineri angajați
Conform unui raport european din 2024, România a înregistrat cea mai ridicată rată a tinerilor NEET (nu lucrează, nu studiază și nu se formează) din Uniunea Europeană, ajungând la 19%. Această rată este în creștere față de 2019, în timp ce media UE este de aproximativ 11%. Totodată, România se numără printre puținele state membre unde rata șomajului în rândul tinerilor a crescut. Doar 40% dintre tinerii români sunt activi pe piața muncii, plasând țara printre ultimele din UE la acest indicator.
Pentru a stimula angajarea tinerilor, în 2022, a fost introdusă o deducere fiscală specială pentru angajații cu vârsta sub 26 de ani.
Astfel, tinerii salariați pot beneficia de:
- 15% din salariul minim brut deductibil lunar, pentru salarii până la 6.050 RON;
- Plus 300 RON lunar, neimpozabili și fără contribuții sociale (indiferent de vârstă), pentru salarii brute până la 4.300 RON.
Pentru un tânăr absolvent care debutează profesional cu un venit modest, această măsură poate însemna sute de lei în plus la salariul net, lunar.
Cu toate acestea, impactul acestei măsuri este limitat din cauza plafonului relativ scăzut al salariului, existând sectoare cu salarii inițiale semnificativ mai mari.
Creșterea salariului minim: beneficii și provocări
În 2025, salariul minim brut a crescut la 4.050 RON, în efortul guvernului de a susține persoanele cu venituri mici și de a ține pasul cu inflația.
Pentru tinerii din retail, horeca sau servicii, această creștere se traduce într-un venit net mai bun. De asemenea, salariul minim mai mare extinde limita beneficiarilor deducerii pentru tineri.
Pe de altă parte, pentru angajatori, o creștere a salariului minim implică cheltuieli mai mari, ceea ce poate duce la reticență în angajări sau opțiuni de contracte pe termen scurt.
Sfârșitul avantajelor fiscale sectoriale
Sectorial, anumite industrii, precum IT-ul, construcțiile și agricultura, au beneficiat de facilități fiscale timp de peste un deceniu. Aceste avantaje au determinat atractivitatea acestor domenii, nu doar prin oportunități de carieră, ci și prin venituri nete mai mari, rezultate din scutiri de impozit și contribuții sociale.
Începând cu ianuarie 2025, acestea au fost eliminate.
Astfel, un tânăr programator sau un ucenic în construcții plătește acum aceleași taxe ca toți ceilalți angajați:
- 10% impozit pe venit;
- 25% CAS (pensii);
- 10% CASS (sănătate).
O schimbare notabilă este resimțită de un programator junior cu un salariu brut de 6.000 RON, care poate însemna peste 600 RON mai puțin la salariul net, comparativ cu anul precedent.
Această modificare a generat nemulțumiri, în special în rândul tinerilor din IT.
Venituri pasive și criptomonede: o nouă provocare fiscală
Mulți tineri se orientează către venituri alternative, precum tranzacții cu criptomonede, investiții internaționale și freelancing.
Criptomonedele au atras tinerii prin posibilități de creștere pe termen lung.
Până în prezent, aceste venituri erau impozitate cu 10%. În schimb, un proiect de modificare a Codului Fiscal propune o majorare a cotei la 16% din 2026.
Ce urmează pentru tineri
Schimbările fiscale rapide din România implică provocări în planificarea financiară și pot accentua migrarea către țări cu un regim fiscal mai favorabil.
- provocări în planificarea financiară;
- migrarea către alte țări cu regimuri fiscale mai favorabile;
- dar și o mai bună conștientizare a impactului fiscal asupra veniturilor.
