La data de 7 ianuarie, ziua următoare Bobotezei, creștinii ortodocși îl comemorează pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cunoscut și ca Înaintemergătorul Domnului. Această sărbătoare poartă denumirea de „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul” și este celebrată imediat după Botezul lui Iisus, ca omagiu adus celui care a oficiat ceremonia botezului în Iordan.
Conform tradiției păstrate în izvoarele bisericești, Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, din familia preotului Zaharia.
Biografia Sfântului Ioan Botezătorul
Mama sa, Elisabeta, era „descendentă a seminției Aaron”. Nașterea sa a fost anunțată lui Zaharia de către Arhanghelul Gavriil, în timpul slujbei la templu. Pentru neîncrederea sa, Zaharia a rămas mut până când i s-a dat numele copilului.
De asemenea, tradiția creștină menționează că nașterea lui Ioan a avut loc cu aproximativ șase luni înainte de Nașterea lui Iisus, evidențiind rolul său de pregătitor al venirii Mântuitorului.
Un episod esențial în tradiția biblică este întâlnirea dintre Elisabeta și Fecioara Maria, moment în care Ioan „saltă” în pântecele mamei sale.
Totodată, în Evanghelia după Ioan, Botezătorul afirmă că nu Îl cunoștea „din experiență” până la arătarea semnului divin: Duhul coborând peste Iisus. Evanghelia oferă și criteriul pentru această recunoaștere: peste Cel asupra căruia Ioan vede Duhul pogorându-Se și răbdând, Acela este Fiul lui Dumnezeu.
Ioan Botezătorul își începe misiunea de predicare în perioada domniei lui Tiberiu, având ca scop pregătirea poporului pentru venirea lui Mesia și indicarea Lui Israelului. Mesajul său fundamental rămâne relevant prin simplitate și intensitate: chemarea la pocăință și la schimbarea inimii.
Viața pustnică a Sfântului Ioan
Într-o societate dominată de competiție și dorința de afirmare, Ioan Botezătorul reprezintă unul dintre cele mai influente exemple de smerenie. Chiar dacă este urmat de mulțimi și recunoscut ca profet, el se definește prin dedicare și asumarea unui adevăr rar: scopul lui este să pregătească, nu să cadă în umbră.
Această filozofie explică de ce, în omagierea sa, Biserica nu pune în evidență gloria personală, ci mărturia despre Hristos.
Evangheliile înfățișează pe Ioan ca pe un pustnic, purtând haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică – o imagine simbolică a ascezei și vieții retrase de la confort spre esențial. În interpretarea tradițională, acest stil de viață devine o adevărată predică: omul se purifică prin înfrânare pentru a vorbi clar despre Dumnezeu.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost închis și ulterior ucis la ordinul lui Irod, în urma unei cereri formulate la un ospăț – episod cunoscut în Biserică ca Tăierea capului Sfântului Ioan (29 august). În tradiția creștină, moartea sa simbolizează curajul de a condamna păcatul și abuzurile, chiar și cu prețul vieții.
Sărbătorile dedicate lui Ioan Botezătorul
În calendarul ortodox, Sfântului Ioan Botezătorul îi sunt dedicate șase zile importante de celebrare, conform sursei Mediafax:
- Zămislirea (23 septembrie)
- Nașterea (24 iunie)
- Soborul (7 ianuarie)
- Tăierea capului (29 august)
- Prima și a doua descoperire a capului (24 februarie)
- A treia descoperire a capului (25 mai)
Recomandare spirituală:
Credincioșii sărbătoresc Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, fiind o zi cu o importanță spirituală deosebită și de post sever. Este o perioadă în care se evită anumite alimente.
După Bobotează, este permisă spălarea rufelor, conform regulamentelor bisericești, marcând momentul potrivit pentru această activitate.
