Date recente ale Eurostatului arată o evoluție îngrijorătoare pentru România în ceea ce privește produsul intern brut (PIB) pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare (PPC). După patru ani de creștere constantă, care a apropiat țara de 80% din media Uniunii Europene, acest indicator al bunăstării economice a înregistrat o scădere în 2024, ajungând la 78%. Acest recul contrastează puternic cu progresele înregistrate de state precum Bulgaria și Grecia, care se apropie de media UE.
Deși regiunea București – Ilfov a atins, conform ultimilor date, 190% din PIB-ul pe cap de locuitor al UE, situându-se astfel printre regiunile cele mai dezvoltate din Europa, imaginea la nivel național este diferită.
Ce înseamnă PIB/locuitor la PPC și de ce este important?
PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) reprezintă un indicator macroeconomic esențial, deoarece ajustează valoarea nominală a PIB-ului pentru a reflecta costul real al vieții și puterea de cumpărare a unei monede în diferite țări. Acest indicator măsoară cantitatea de bunuri și servicii pe care un locuitor dintr-o țară le poate achiziționa cu venitul său, comparativ cu media europeană.
De exemplu, același coș de bunuri ar putea costa 100 de euro în Germania și 50 de euro în România. Prin urmare, un euro în România are o putere de cumpărare mai mare decât un euro în Germania. Utilizarea PIB-ului ajustat la PPC oferă o imagine mai precisă a bunăstării interne și a capacității economice, mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde cifrele nominale pot subestima considerabil nivelul real al traiului.
Importanța acestui indicator rezidă în mai multe aspecte:
- Reflectă nivelul de trai: Un PIB/locuitor la PPC mai mare sugerează un nivel de trai mai ridicat, cu acces mai bun la bunuri, servicii și infrastructură, precum și servicii publice de calitate superioară. O scădere indică o potențială deteriorare a bunăstării.
- Atractivitate pentru investiții: Țările cu un nivel de trai mai bun și putere de cumpărare mai ridicată sunt, în general, mai atractive pentru investitorii străini, căutând piețe de desfacere solide și o forță de muncă productivă.
- Influențează politicile publice: Datele privind PIB/locuitor la PPC sunt utilizate de organismele europene pentru alocarea fondurilor structurale și de coeziune. O scădere poate ridica semne de întrebare asupra eficienței fondurilor.
- Stabilitate economică și socială: O bunăstare economică în ascensiune contribuie la stabilitatea socială și politică. O stagnare sau o scădere poate duce la frustrare și presiuni asupra guvernului.
- Competitivitate: Un PIB/locuitor la PPC scăzut poate indica o productivitate mai redusă a muncii, o structură economică mai puțin diversificată sau o dependență exagerată de sectoare cu valoare adăugată mică, afectând competitivitatea generală.
Exemplu: Într-un context comparativ, o cămașă de 10 euro în Germania și 40 de lei în România, pentru a fi comparabile, necesită conversia valorii în euro. Astfel, luând în considerare un anumit curs de schimb, o cămașă în România ar putea costa 30 de euro. Prin urmare, pentru același produs, puterea de cumpărare este de 3 ori mai mare în România decât în Germania, la paritatea puterii de cumpărare.
Contextul României: De la ascensiune la stagnare?
România a cunoscut o creștere remarcabilă în ultimii ani, depășind Polonia la capitolul PIB/capita și atingând 80% din media europeană. În 2021 situația era la 74% iar de atunci pana anul trecut a urcat constant. Acum, Polonia a luat-o înainte.
În ultimii zece ani, România a avut cea mai mare viteză de convergență economică, potrivit Eurostat.
Oarecum contrar așteptărilor, și într-un context global, în țări considerate dezvoltate, cum sunt Luxemburg sau Suedia, nivelul de trai măsurat prin PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare a scăzut față de media europeană în ultimii 10 ani.
Luxemburg, Irlanda și Olanda continuă să aibă cele mai înalte niveluri de trai față de media UE, în timp ce Bulgaria, Grecia și Letonia se situează printre ultimele.
Experți economici observă că dinamica economică nu prezintă o evoluție liniară, fiind afectată de crizele globale cum ar fi criza financiară, pandemia de coronavirus și tensiunile geopolitice.
Ce ar putea explica această scădere?
- Performanță economică diferențiată: Ritmul de creștere economică românească ar putea fi mai lent decât al altor state.
- Inflație: Inflația persistentă erodează puterea de cumpărare, chiar dacă PIB-ul nominal crește.
- Migrație: O migrație spre țări cu oportunități mai bune ar putea afecta forța de muncă.
- Structură economică: Dependența de sectoare economice cu valoare adăugată scăzută poate încetini convergența.
- Provocări fiscale: Gestionarea deficitului bugetar poate afecta consumul și investițiile.
- Crizele externe: Impactul crizelor geopolitice, al volatilității piețelor financiare și al economiilor globale poate afecta economia României.
Contrastul cu Bulgaria și Grecia
Bulgaria și Grecia au demonstrat o dinamică pozitivă la PIB/locuitor la PPC în ultimii ani, apropiindu-se considerabil de nivelul României.
Această diferență de performanță arată că factorii interni și externi joacă un rol crucial în evoluția economică.
Concluzie
Scăderea sau stagnarea PIB-ului pe locuitor la PPC în România, în contextul progresului altor state, necesită o analiză profundă și intervenții rapide din partea factorilor de decizie. Este vital să se implementeze reforme și politici coerente care să stimuleze creșterea economică, productivitatea, să controleze inflația și să echilibreze bunăstarea pentru a readuce România pe o traiectorie de convergență cu media Uniunii Europene.
