Verificarea prezenței la birou
Recent, conducerea a efectuat verificări pentru a confirma prezența angajaților la sediu, inclusiv inspecții ale calculatoarelor pentru monitorizarea istoricului de navigare.
„Încercarea de a găsi motive legale pentru concedieri este evidentă, se pare vizând angajații considerați neconformi”, afirmă un angajat.
„Secretarul general a solicitat utilizarea recunoașterii faciale de la intrare, cerere transmisă apoi echipei IT, care acum caută o soluție tehnică adecvată. Personalul IT a fost vizibil agitat în această privință”, a declarat anonim o sursă.
Există informații conform cărora s-ar putea introduce noi dispozitive de control al prezenței, dotate cu camere video.
PSD critică concedierile
Secretarul general al Senatului este Mario Oprea, membru PNL din 2004, ales în Parlament prin circumscripția Dolj.
În prezent, implementarea acestei metode este incerta din cauza complicațiilor tehnice, juridice și politice existente.
Coaliția guvernamentală nu este de acord cu reforma propusă de Bolojan, iar PSD-ul manifestă dezacord față de demersurile de concediere.
Senatul nu a răspuns solicitării privind inițiativele actuale ale conducerii.
Există angajați pe liste, dar a căror prezență fizică la muncă nu este confirmată. Aceștia au fost angajați datorită sprijinului politic, fapt care îngreunează eventuală concediere de către instituție.
Angajații sunt dezamăgiți
„După protestul angajaților, s-au efectuat controale. Calculatorul angajatei Cristina Târteață a fost verificat, inclusiv istoricul de navigare. Nu s-au observat nereguli. Controlorii s-au retras dezamăgiți”, a mai precizat sursa.
Cristina Târteață, angajată la Parlament, s-a confruntat cu Ilie Bolojan în timpul protestului angajaților.
Înainte, a fost secretar de stat la Ministerul Turismului, aparținând filierei Sorin Grindeanu, iar acum este consilier la Comisia de Transport și Infrastructură.
„Încă din luna decembrie, s-a planificat acest demers. Angajații fără sprijin politic sunt mutați în spații necorespunzătoare, fără condiții funcționale. Situația este tensionată și de partea angajaților, dar și a instituției”.
Angajații susțin că sistemul de recunoaștere facială la acces/ieșire încalcă regulamentul GDPR.
Ei compară această situație cu sistemul de supraveghere din China.
„Nu există bază legală pentru a solicita acces la informații personale. Ne îndreptam spre o situație similară Chinei, o decizie ireală”!
Angajat Senat
De asemenea, sistemul este considerat nepractic, din cauza timpului suplimentar pierdut la accesarea și părăsirea sediului.
Angajări concomitente cu concedierile
Un alt angajat a menționat faptul că, susținerea propunerii prin ideea de reformă nu este compatibilă cu angajările recente.
Presa a relatat despre angajarea unei consiliere a senatoarei Arina Moș, apropiată de Ilie Bolojan.
Deși există 40 de posturi vacante, conducerea nu a ținut cont de acestea în reorganizare.
Recunoaștere facială și la vot?
Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, solicită ca, dacă recunoașterea facială este aplicată pentru a preveni fraudarea prezenței angajaților, să fie aplicată și în procesul de vot.
Costin atrage atenția asupra riscurilor legate de manevrarea datelor personale.
El amintește de incidentul din 2022 când hackerii au pătruns în baza de date a Camerei Deputaților, cerând despăgubiri, și despre furtul datelor personale a unor oficiali, inclusiv a lui Marcel Ciolacu.
Lipsa analizelor și a criteriilor clare
Sindicatele critică, de asemenea, lipsa unui studiu sau a unei analize care să justifică concedierile.
Bolojan a menționat anterior reducerea personalului de la 796 la 618 posturi.
Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari a solicitat o reorganizare care să aibă în prim plan reducerea sinecurilor politice din funcții de conducere, eliminarea cheltuielilor de protocol și raționalizarea cheltuielilor cu bunuri și servicii.
Începerea reorganizării de la cei cu multiple funcții
Totodată, a fost solicitat un set clar de criterii pentru concedieri și eliminarea presiunilor exercitate asupra angajaților.
Dumitru Costin a specificat că o restructurare prioritară ar viza persoanele cu multiple surse de venit, urmată de pensionari angajați la stat.
Se susține că partidele politice se opun eliminării anumitor persoane, datorită altor funcții în consilii de administrație sau posturi în servicii secrete.
Fondul parlamentarilor nu este afectat
Angajații sunt nemulțumiți de faptul că în prim planul reorganizării nu sunt incluși parlamentarii.
Propunerile vizează tăierea indemnizațiilor, sumelor forfetar și a cheltuielilor cu cazare și transport.
Salariul unui senator
Articolul evidențiază veniturile substanțiale ale senatorilor: o indemnizație brută lunară cuprinsă între 18.720 lei (senator simplu) și 23.920 lei (șef Senat), plus 35.568 lei, suma pentru cazare, transport și zilele de la Parlament.
„Veniturile unui senator pot întreține 5 angajați cu salarii peste medie”, este remarcat de către un angajat.
Solidarizarea Opoziției
Dumitru Coarnă, fost sindicalist și deputat SOS, critică lipsa justificării concrete a concedierilor, și a obiectivelor reorganizării.
Coarnă afirmă că nu a fost respectată procedura în concedierea angajaților.
