Scandal sănătate 10 miliarde euro: Interviu chirurg român Franța

Darius Cojocaru
6 Citit minim
INTERVIU Un chirurg român întors din Franța spune ce e în spatele celui mai mare scandal din sănătate din ultimii 35 de ani: Miza e imensă, este de 10 miliarde de euro – HotNews.ro

„Se gestionează sume importante și responsabilități considerabile”. Acesta este rezumatul, conform medicului ortoped Marius Uscatu, al scandalului privind modificarea modului de numire a șefilor de secții din spitale. După o perioadă de activitate în Franța, acesta a ales să se întoarcă în România, dar să lucreze exclusiv în sectorul privat. Într-un dialog cu o publicație, medicul explică implicațiile noii reguli propuse de ministrul Alexandru Rogobete, care a generat controverse și în cadrul PSD, fiind contestată de foștii ministri Alexandru Rafila și Florian Bodog.

  • Marius Uscatu a absolvit Medicina în 1997 și este chirurg ortoped cu specializare în chirurgia piciorului. A lucrat timp de 3 ani într-un spital din Strasbourg, Franța, și s-a întors în România în 2007. De atunci, a ales să activeze strict în sistemul privat, considerând că „nu exista nicio posibilitate de a intra într-o clinică din București sau un spital universitar din alt oraș, dând prioritate independenței”. El susține că „din teamă”, numeroși medici preferă să nu vorbească despre problemele din sistem, formulând acuzații dure la adresa Universităților de Medicină și Farmacie.

În prezent, în România, numirea șefilor de secție se face doar prin propunere sau validare din partea facultăților de Medicină. „Se primește o comunicare de la Universitatea de Medicină și Farmacie și se procedează la numirea șefilor de secție”, descrie procedura Marius Uscatu.

În zonele rurale, în spitalele care nu sunt clinici universitare, numirea șefilor de secție este realizată „de către manager, care este desemnat politic de către primar sau prefect”, continuă medicul.

Dr. Marius Uscatu. Foto: Medlife

Guvernul actual propune implementarea unui concurs, asemănător cu cel utilizat pentru managerii de spital, generând nemulțumire în rândul Universităților de Medicină și Farmacie.

În discuția cu publicația, Marius Uscatu evidențiază o putere „discretionară” a șefilor de secție din spitalele publice: „Ei decid cine este angajat, cine este concediat, cine efectuează intervențiile chirurgicale, ce medicamente sunt procurate pentru secție, de la ce producător, cine participă la congrese, cine primește burse, cine obține titluri științifice. Nimeni nu îi controlează.” „În consecință, sunt implicate sume semnificative: bani, bani, bani”, afirmă medicul.

„La concursuri, există riscul ca cineva mai bine pregătit să ocupe funcția”

Publicație: Domnule Uscatu, ministrul Rogobete a propus concursuri pe criterii clare pentru selecția șefilor de secție, inclusiv pentru personalul din Universitățile de Medicină și Farmacie. De ce există opoziție în acest sens?
Marius Uscatu: În clinici universitare există două categorii de medici: o parte care sunt membri ai UMF și alții care nu sunt. Statistic vorbind, cei din UMF au ajuns acolo adesea prin metode indirecte, de exemplu, nu au susținut Rezidențiatul – așa exista situaţia în perioada 1996 – 2020.

– De ce resping ideea concursurilor?
La concursuri, există riscul ca cineva mai bine pregătit să ocupe funcția. Există cazuri de medici care au devenit specialiști și profesori renumiți prin alte căi, prin stagii de pregătire avansată, posturi didactice sau cercetare, prin doctorat. Toate acestea sunt metode alternative la Rezidențiat, care este considerat singurul examen corect în lumea medicală după 1996.

Ei formează o elită. Este extrem de dificil să fii admis într-o Universitate de Medicină și Farmacie, adesea fiind necesare conexiuni familiale sau alte influențe. De mult timp acest sistem a funcționat în acest mod.

Se primește o comandă din partea UMF-urilor și sunt numiți șefi de secție. În spitalele din provincie, care nu sunt clinici universitare, numirea (șefilor de secție – n.r.) se face de la manager, care este desemnat politic de către primar sau prefect.

„Șeful de secție decide cine este angajat și cine este concediat”

– Care este puterea unui șef de secție?
Șeful de secție deține o putere discreționară: el hotărăște cine este angajat, cine este concediat, care sunt asistentele care se angajează. În unele zone, se derulează tranzacții importante în legătură cu angajarea personalului auxiliar. Acest lucru nu se limitează doar la personalul auxiliar, ci se extinde și la medici. Sunt angajamente financiare importante. Cine e beneficiarul acestor sume? Șefii de secții și managerii judecanți.

Observați cine deține funcțiile de conducere în spitalele universitare din București. Sunt membri ai aceleiași comunități. Miza este enormă: 10 miliarde de euro. Șefii de secție nu doar că decid angajările, dar și aprovizionarea secției cu materiale medicale și medicamente. Sunt arbitrii în ceea ce privește alegerea producătorilor de medicamente. Ei decid cine călătorește la congrese internaționale, cine primește burse, cine își continuă pregătirea academică. Își exercită controlul absolut. Sunt feudali pe domeniul lor.

Miza este reprezentată de manipularea unor sume mari și responsabilități semnificative. Decizia privind achizițiile, achiziționarea sau neachiziționarea medicamentului X, este luată de șeful de secție. El decide la ce preț și de la ce producător se achiziționează. Lipsa controlului și a criticii asigură arbitrarietate în ceea ce priveste medicamentele utilizate în spitale.

{/*Restul conținutului este similar, rețineți că e necesar să se supună întregul conținut pentru o optimizare SEO completă.*/}

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *