Dezbatere aprinsă la o conferință: Globalizarea – o binecuvântare sau o amenințare?
- Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: „Ne-am integrat într-o lume globalizată, sperând la o viață mai bună pe această planetă. Însă acest ideal nu poate fi atins. Mulți au încercat înaintea noastră. De ce ni se impun restricții, de exemplu, asupra condimentelor folosite în mâncărurile tradiționale?”.
- Daniel David, Ministrul Educației: „O societate funcțională necesită reguli și norme comune. Cum stabilim aceste reguli fără un cadru instituțional? Să ne lăsăm conduși de cel mai zgomotos, de cel mai puternic, cu amenințări la îndemână? Construim o societate prin înțelegere, nu prin agresivitate.”
Întrebarea moderatoarei conferinței „Vizionarii”, desfășurată sâmbătă seara la Cluj, „Cum s-a modificat conceptul de patrie în ultimii 100 de ani și ce valoare are pentru tinerii români?”, a declanșat o dezbatere aprinsă despre globalizare între cei doi invitați.
După o prezentare istorică a conceptului de „patrie”, președintele Academiei Române a susținut că unii consideră că țările nu mai sunt necesare într-o lume globalizată.
„Ne-am integrat într-o lume globalizată, având speranța unei vieți mai bune pe plan planetar. Însă acest ideal nu poate fi atins. Mulți au încercat înaintea noastră. Prima formă de globalizare a Europei a fost Imperiul Roman, care s-a extins pe mai multe continente. Biserica, Imperiul Romano-German din Evul Mediu, experimentul sovietic, toate au încercat o formă de unificare. Îmi amintesc de lozinca ‘Proletari din toate țările, uniți-vă!’ și ideea unui popor muncitor universal. (…) Apoi a venit globalizarea occidentală și lumea a crezut că națiunile vor dispărea.”, a explicat acesta.
A subliniat importanța competiției pentru succesul societăților, menționând că valorile precum meritul și competența sunt esențiale în progresele economice.
„Concurența scade la noi”
„Toate țările dezvoltate s-au dezvoltat bazându-se pe competiție. Băncile, finanțele, industria, agricultura modernă s-au bazat pe promovarea celor mai competenți. Și asta s-a realizat prin recunoașterea meritului. Acum se vorbește despre meritocrație, dar esența e aceeași: meritul și competența.”, a arătat președintele Academiei Române.
A oferit un exemplu din experiența sa, menționând că „la noi scade concurența”.
„Nu am voie să public rezultatele examenelor studenților mei cu numele și notele, pentru a nu-i jigni. Trebuie să folosesc doar niște numere. Și chiar și astfel, unii nu recunosc numerele, nu înțeleg semnificația lor.”, a remarcat Ioan Aurel Pop.
Daniel David: „O modă: anti-sistem și anti-globalizare”
Ministrul Educației a comentat globalizarea, notând că „toată lumea este anti-sistem și anti-globalizare în zilele noastre”.
A susținut că echilibrul este esențial într-o lume în continuă schimbare și a subliniat rolul sistemelor și instituțiilor de bază într-o societate structurată.
„Un sistem înseamnă o societate organizată, cu reguli și norme comune, o societate care evoluează dintr-o comunitate de oameni într-o civilizație. Scoaterea ideii de sistem va duce la anarhie. Cum stabilim comportamentele între noi fără reguli? Cu pistoalele pe masă? ”
În concluzie, a subliniat necesitatea unor instituții solide, susținând că ele trebuie perfecționate pentru nevoile actuale și că schimbările sunt necesare, însă instituțiile trebuie păstrate și adaptate.
„Circulatia libera a ideilor și oamenilor”
„Globalizarea, dacă înseamnă anularea identităților naționale, este un aspect problematic. Dar mișcarea nu trebuie să fie anti-globalizare. Sunt un globalist în sensul unei circulații libere a ideilor și oamenilor. Vreau cele mai bune valori românești pe scena mondială.”, a explicat Daniel David.
„Să nu vorbim ușor despre anti-sistem și anti-globalizare”
A subliniat că o respingere excesivă a unor idei occidentale a dus la situații dificile în trecut, citând exemplul regimului din perioada comunistă. „Trebuie să avem grijă cu ideologia. Echilibrul este esențial.”
Critici la adresa UE: „Păi, astea sunt treburi de Europa?”
Președintele Academiei Române a criticat unele decizii ale UE, punând intrebarea: „Sunt astea treburi de Europa?”.
A explicat viziunea fondatorilor Uniunii Europene asupra globalizării: „ Europa trebuia să fie o uniune de națiuni, fiecare cedând din suveranitate. Dar se respectau limbile, tradițiile, obiceiurile. Cei care au urmat au crezut că globalizarea europeană înseamnă distrugerea națiunii ”
„Globalizarea este absolut necesară, trebuie să avem libertate de circulație a ideilor şi oamenilor.”, a conchis președintele Academiei Române.
