Noul sistem de acces, ce va costa 45.000 de lei și va fi furnizat de Orange, va fi implementat doar la intrările Senatului. Acesta nu va fi instalat la intrările Camerei Deputaților, unde există o stație de metrou, oferind acces facil pentru angajați.
„Nu toată lumea are șofer și limuzină la scară!”
Pentru accesul pe cealaltă parte a clădirii Parlamentului, angajații trebuie să ocolească clădirea, a treia cea mai mare clădire administrativă din lume. Această ocolire înseamnă un drum suplimentar de aproape un kilometru și jumătate, atât la venire, cât și la plecare, ceea ce creează nemulțumire.
„Credeam că se va găsi o soluție mai eficientă după înlocuirea sistemului de pontare comun între Senat și Camera Deputaților. Însă, aflăm acum că sistemul va fi instalat doar la Senat, nu și la Cameră. Unii dintre noi întâmpină dificultăți de mobilitate, nu putem să parcurgem distanțe atât de lungi doar pentru că așa decide secretarul general”, au criticat unii angajați.
Secretarul general, Mario Oprea, un membru al partidului liberal, a fost însărcinat de Bolojan să aducă schimbări în sistemul de acces pentru angajați.
O angajată s-a revoltat, afirmând: „Este inacceptabil să fie obligați angajații să parcurgă distanțe suplimentare, de jumătate de oră, mai ales în perioadele de caniculă”.
Sistemul nou solicită și o aplicație de resurse umane pentru gestionarea orelor lucrate, a concediilor și a zilelor libere.
Epopeea recunoașterii faciale
Presa a relatat că fostul șef al Senatului, actual președinte interimar al României, a solicitat implementarea recunoașterii faciale pentru pontarea angajaților. Această măsură a stârnit nemulțumire, fiind criticată pentru asemănarea cu metodele dictatoriale din China și pentru problemele legate de protecția datelor personale (GDPR).
Inițial, Senatul a negat intenția de a folosi recunoașterea facială, dar mai apoi a fost făcut public un memorandum care descria planul de înlocuire a sistemului de acces.
Soluția propusă de departamentul IT al Senatului era implementarea unui sistem de acces pe bază de carduri de pontare, dar cu utilizarea recunoașterii faciale de către Serviciul de Protecție și Pază bazată pe fotografii din sistem.
Șefii caută să ferească persoanele influente
Angajații s-au revoltat din nou după ce s-a arătat în comunicarea oficială posibilitatea de a face pontări pentru angajații care lucrează de acasă sau care au orare diferite de programul normal, acuzând că această metodă ar permite accesarea sistemului și unor persoane fără prezență fizică reală la locul de muncă.
Presa a mai relatat că firma care urma să furnizeze sistemul, Tera Pixel, avea un singur angajat, iar achiziția era estimată la 7.069 de euro.
Costul sistemului a crescut, ajungând la 9.000 de euro, după înlocuirea furnizorului cu Orange.
De unde a pornit scandalul
Problema a început în ianuarie, când Ilie Bolojan, la acel moment șef al Senatului, a anunțat concedieri, anticipându-se reducerea numărului de angajați de la 796 la 610. Angajații au contestat această măsură, acuzând că se urmărește eliminarea funcționarilor nefavorabili, în concomitență cu angajări noi.
Bolojan a justificat concedierile prin necesitatea de a face economii.
Contestații în instanță și la CCR
Sindicatele au anunțat că vor ataca în instanță deciziile de concediere, acuzând lipsa unor analize solide care să justifice restructurarea. Totodată, au contestat lipsa transparenței privind angajările noi.
Concedierile au fost depuse spre analiză la Curtea Constituțională (CCR), după ce Senatul a fost contestat de SOS și AUR. Decizia CCR este așteptată pe data de 27 martie.
