Una dintre afecțiunile autoimune ce afectează sistemul nervos central este scleroza multiplă. Această maladie este incurabilă, dar o diagnosticare timpurie este crucială, deoarece terapiile existente pot încetini evoluția bolii. O metodă esențială pentru diagnosticarea precisă și monitorizarea evoluției acestei afecțiuni este rezonanța magnetică nucleară (RMN) cerebrală. Dr. Andru Lamasz, medic specialist în Radiologie și Imagistică Medicală, explică procesul de diagnosticare a acestei afecțiuni și rolul RMN-ului cerebral, o tehnică imagistică non-invazivă, în controlul bolii și încetinirea progresiei sale.
Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune a sistemului nervos central, în care învelișul protector al nervilor – mielina – este distrus. Această distrugere provoacă amorțeli, slăbiciune, dificultăți la mers și probleme de vedere. Distrugerea mielinei întrerupe comunicarea dintre creier și restul corpului, conducând la leziuni permanente ale fibrelor nervoase.
Această boală este cronică, evolutivă și imprevizibilă, afectând fiecare persoană diferit. Semnele sale variază în funcție de individ, de localizarea leziunilor și de severitatea distrugerii fibrelor nervoase. Unele persoane prezintă simptome ușoare, în timp ce altele își pot pierde capacitatea de a se deplasa, de a vedea clar, de a scrie sau de a vorbi.
Toate acestea rezultă din întreruperea comunicării dintre creier și alte părți ale corpului. Evoluția bolii variază în funcție de tipul de SM, manifestându-se prin episoade acute, urmate de perioade lungi de remisie fără apariția unor simptome noi. Până în prezent, nu există un tratament care să vindece boala, dar există terapii care ajută la recuperarea după episoade, la modificarea evoluției și la gestionarea simptomelor.
Pentru a ține boala sub control, este vitală diagnosticarea precoce. Numărul persoanelor cu SM a crescut, datorită studiilor extinse despre această boală. „Din păcate, vârsta medie de diagnosticare este în jurul vârstei de 20-30 de ani, fiind mai rar întâlnită la peste 50-60 de ani”, menționează dr. Andru Lamasz.
Pacienții tineri pot prezenta simptome subtile sau neclare, ceea ce face ca diagnosticarea să întârzie. „Majoritatea pacienților sunt tineri. Am avut și pacienți chiar sub 20 de ani, dar foarte rar. Evoluția bolii se poate întinde pe zeci de ani până când simptomele devin foarte severe și incapacitează pacientul”, adaugă specialistul.
Diagnosticul precis al sclerozei multiple presupune, pe lângă examenul clinic și analizele de laborator, investigații imagistice. „Examenul neurologic evaluează funcțiile sistemului nervos, cum ar fi reflexele, forța musculară, sensibilitatea, coordonarea și echilibrul. Se urmăresc simptomele pacientului, care pot include oboseală, slăbiciune musculară, probleme de vedere, dificultăți de coordonare sau funcție cognitivă afectată”, explică dr. Lamasz.
În cadrul testelor de laborator se efectuează analize de sânge pentru a exclude alte afecțiuni, iar analizele lichidului cefalorahidian oferă informații despre inflamațiile anterioare ale sistemului nervos.
Avantajele RMN-ului cerebral
Cel mai eficient instrument imagistic în diagnosticarea SM este RMN-ul cerebral. Sensibilitatea sa ridicată în evaluarea proceselor neurodegenerative din creier și măduva spinării face această tehnică cea mai frecvent utilizată pentru evaluarea persoanelor cu SM, dar și pentru monitorizarea tratamentului, evaluarea siguranței și prognoza evoluției bolii.
„RMN-ul cerebral furnizează imagini tridimensionale de înaltă rezoluție ale creierului, permițând o evaluare exactă a structurilor cerebrale și identificarea precisă a leziunilor cerebrale sau de cordon medular”, precizează dr. Andru Lamasz.
Specialistul explică de ce RMN-ul este preferat față de CT în cazul SM: „RMN-ul utilizează câmp magnetic și unde de radiofrecvență pentru a obține imagini, în timp ce CT-ul folosește raze X. RMN-ul este o tehnică imagistică non-iradiantă, ceea ce permite mai multe investigații fără riscuri. Sunt puține cazuri în care este contraindicat, dintre care se menționează sarcina în primul trimestru. În plus, RMN-ul oferă un contrast mai bun și imagini mai clare și mai detaliate ale țesuturilor moi, ca creierul și măduva spinării.”
Soft de inteligență artificială pentru depistarea leziunilor
Protocoalele medicale pentru persoanele cu SM impun un RMN cerebral pentru diagnosticare și înainte de începerea tratamentului pentru a stabili un punct de referință al evoluției leziunilor.
De obicei, RMN-ul cerebral se efectuează anual dacă boala este activă, iar modificările sunt semnificative. „Se poate efectua la intervale de șase luni, sau chiar lunar, pentru pacienții implicați în studii clinice. În cazuri urgențe sau dacă apar modificări clinice semnificative, RMN-ul cerebral poate fi efectuat oricând”, subliniază medicul.
Substanța de contrast evidențiază leziunile demielinizante active. Sistemul imun ataca învelișul de mielină, afectând conducerea nervoasă, iar RMN-ul cerebral evidențiază precis leziunile noi, mărite sau active. Substanța de contrast nu se folosește doar dacă există contraindicații absolute.
Se pot identifica sute de leziuni, motiv pentru care s-a implementat un modul de inteligență artificială care le numără automat. Comparând investigațiile imagistice anterioare, medicii pot observa rapid dacă, unde și câte leziuni noi au apărut, a crescut o leziune în dimensiuni sau a devenit activă.
Imaginile sunt prelucrate de un server din Germania, iar raportul generat automat de inteligența artificială ajunge la medicul neurolog în scurt timp (câteva minute sau ore maxim), facilitând astfel evaluarea evoluției maladiei.
Pregătirea pentru RMN-ul cerebral
RMN-ul cerebral cu substanță de contrast este contraindicat în cazul femeilor însărcinate în primul trimestru de sarcină, al persoanelor cu implanturi metalice în zona respectivă sau cu insuficiență renală (pot afecta rinichii).
Un risc posibil la prima investigație este alergia la substanța de contrast, dar este rar întâlnit. Există și categoria pacienților claustrofobi, care nu pot suporta timpul de investigație (aproximativ 30 minute).
Pacienții trebuie să respecte o serie de reguli: hainele nu trebuie să conțină metale; trebuie să se precizeze eventuale intervenții chirurgicale cu implanturi metalice (stimulatoare cardiace, de exemplu); se va menționa un istoric de alergii. Spre deosebire de RMN abdominal, nu este necesară abținerea de la alimentație în cazul RMN-ului cerebral cu câteva ore înainte.
În timpul investigației, pacientul este așezat pe masa RMN, i se amplasează o antenă în jurul capului pentru a obține imagini mai detaliate a structurilor cerebrale. Datorită zgomotului, pacientul primește căști cu muzică sau informații, dar și un sistem de alertă în caz de urgență. Instructajele prealabile și informarea despre proces ajută la diminuarea anxietății și disconfortului.
Potrivit studiului „MRI in the assessment and monitoring of multiple sclerosis” (RMN în evaluarea și monitorizarea sclerozei multiple), publicat în 2017 în Sage Journals, RMN-ul cerebral este un instrument esențial în diagnosticarea și monitorizarea SM, oferind avantaje semnificative în înțelegerea acestei afecțiuni. Este un instrument crucial în evaluarea răspunsului la tratament, fiind de neprețuit în diagnosticarea precoce a sclerozei multiple.
