În comuna Curcani, județul Călărași, unde locuiesc 5.300 de locuitori, dintre care 462 se confruntă cu șomajul, majoritatea aspirând la un salariu minim, profesorii celebrează succesul investițiilor lor la începutul anului școlar: au obținut fonduri europene în valoare de 250.000 de euro pentru elevi, oferindu-le astfel o oportunitate superioară celei pe care o au părinții lor.
Curcani, situată la 50 de kilometri de București și 13 kilometri de Oltenița, s-a remarcat prin inițiativa profesorilor săi de a obține fonduri europene de peste 250.000 de euro pentru a motiva elevii. Această acțiune contrastează cu situația generală a educației din România, unde Ministerul Educației a anunțat pierderi de peste 700.000 de euro din fonduri europene alocate inițial prin PNRR.
462 de persoane în căutarea unui loc de muncă
Potrivit recensământului din perioada pandemiei, în Curcani locuiesc 5.300 de adulți și copii, majoritatea rămași în zonă.
Lipsa oportunităților de muncă locale determină o navetă zilnică a unor locuitori către București, prin mijloace de transport publice, pentru a munci în domenii precum servicii de curățenie sau fabrici de panificație. Alții desfășoară munci zilnice, precum zidărie sau activități agricole în sere, sau lucrează în comerț, cum ar fi magazinele din comună, unde se comercializează produse alimentare precum șaorma. O parte din locuitori sunt profesori, ceilalți lucrează în medii corporatiste, conform declarației viceprimarului PNL Dorel Nica.
Lista persoanelor în căutarea unui loc de muncă, transmisă în iulie de Primăria Curcani către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), include 462 de persoane, reprezentând doar cei care au raportat situația.
Mai mult decât un salariu minim
Profesorii din Curcani luptă împotriva abandonului școlar pentru a genera o schimbare pozitivă în comunitate. De-a lungul a opt ani, aceștia au dezvoltat abilități de a formula proiecte și au obținut constant finanțări europene, cu scopul de a motiva elevii să termine cel puțin opt clase și, eventual, să continue studiile liceale sau profesionale. Scopul este ca elevii să aibă un venit lunar care să depășească salariul minim, în jur de 2.500 de lei.
„Vrem ca elevii să observe că viața poate depăși condițiile economice ale părinților lor”, afirmă Valentina Neagu, profesoară de limba română, cu 43 de ani, originară din Curcani.
Abandonul școlar a devenit o tendință printre familiile din zonă. „De-a lungul anilor, au fost mulți care au făcut doar opt clase”, a menționat profesoara. Totuși, printre părinții elevilor școlii, zece au studii superioare.
În urma tranziției politice, în județul Călărași, ca și în toată țara, multe companii industriale, inclusiv Combinatul Siderurgic, nu au rezistat contextului economic modern. Această evoluție a impus necesitatea redescoperirii importanței educației pentru generațiile viitoare.
Călărași, printre cele mai sărace 5 județe din România
Județul Călărași se situează în topul județelor cu performanțe slabe în mai multe domenii:
- pe primele locuri la abandon școlar, potrivit unui raport al ONG-ului Salvați Copiii și Institutului Național de Statistică (INS);
- printre cele mai mici medii la Evaluarea Națională, începând cu anul 2025 și în anii anteriori;
- printre primele cinci județe, în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor;
- în top zece județe cu cea mai ridicată rată a șomajului (5,6%), potrivit datelor ANOFM.
41% dintre elevi învață în mediul rural
16% din elevii români renunță la educație prematur, un procent dublu față de media Uniunii Europene, potrivit Comisiei Europene. Acest procent ridicat se manifestă în principal în zonele rurale.
Încercările unor profesori de a schimba situația sunt considerate un punct important în contextul acestei probleme, dar este nevoie de abordări mai ample și structurate pentru combaterea abandonului școlar.
În România, o strategie națională pentru prevenirea abandonului școlar prematur durează de peste zece ani. Documentul prevede că problema este mai pronunțată în mediul rural.
Pierderi economice semnificative
Abandonul școlar are un impact economic major în România.
Pe lângă suferința umană cauzată, abandonul școlar a costat peste 15 miliarde de euro în ultimii 12 ani, potrivit unui studiu recent.
„Majoritatea românilor nu înțeleg costurile abandonului școlar”, a afirmat Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie a Universității din București. „Nu se ia în calcul impactul asupra comunităților și responsabilitățile colectiv.”
România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru educație, raportat la PIB-ul țării. Modificări recente, precum reducerea burselor sau comasarea școlilor, au generat neliniște în rândul comunității educaționale.
„Piure cu friptură și salată”
Școala din Curcani a obținut, în 2022, 755.000 de lei prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), cu fonduri europene. Acești bani au permis achiziționarea de cărți, aplicații educaționale, imprimante și au finanțat formarea profesorilor și excursii pentru elevi.
În plus, banii din PNRAS au fost utilizați anul trecut pentru susținerea voluntarilor de la școala de vară, inițiativă dezvoltată timp de patru ani și care durează aproximativ trei-patru săptămâni, include ateliere de zumba, pictură, robotică, literatură și matematică.
În 2024, s-au asigurat și mese calde pentru elevi, în valoare de 15 lei pe copil. „Am furnizat elevilor pâine, piure și salată. Am reusit să hrănim 200 de copii,” a declarat Viforel Dorobanțu, directorul general al școlii.
