Guvernul Scoției a hotărât să interzică complet aplicația WhatsApp și alte platforme de mesagerie „non-instituționale” pe dispozitivele oficiale. Această decizie a urmat unui scandal provocat de ancheta privind gestionarea pandemiei COVID-19 în Marea Britanie, în care s-a descoperit că unii înalți funcționari și miniștri scoțieni au șters mesaje WhatsApp relevante pentru deciziile guvernamentale.
Această hotărâre este una dintre cele mai clare acțiuni ale unei administrații europene pentru o mai bună transparență administrativă, într-o eră în care comunicarea instantanee este eficientă, dar și problematică din punctul de vedere al documentării și responsabilității. Potrivit surselor de știri, politica este deja implementată, interzicând aplicațiile de mesagerie neautorizate de instituție, precum WhatsApp, Telegram sau Signal.
Vicepremierul Kate Forbes a explicat că această decizie a fost luată după o analiză minuțioasă a comunicării în timpul pandemiei și pentru a demonstra angajamentul față de transparența și responsabilitatea publică. „Utilizarea mesageriei mobile a crescut în timpul pandemiei, pe măsură ce personalul a lucrat de la distanță. După ce ne-am analizat practicile de lucru, am adoptat aceste schimbări”.
În viitor, angajații guvernului scoțian, inclusiv miniștri, contractanți și înalți funcționari publici, nu mai pot folosi dispozitive personale sau aplicații neautorizate pentru activități oficiale. Comunicarea oficială trebuie să se realizeze prin aplicații aprobate, precum Microsoft Teams sau sisteme de e-mail corporate.
Pandemiile dezvăluie lacune în guvernarea digitală: ștergeri de mesaje și lipsa unor proceduri clare
Decizia guvernului scoțian nu a fost una arbitrară, ci o reacție la presiunea publică generată de ancheta COVID-19 din Marea Britanie. În cadrul anchetei, s-a constatat că unele înalte personalități politice din Scoția au șters mesaje WhatsApp legate de deciziile luate în timpul pandemiei.
Printre cei afectați s-au numărat fosta prim-ministră Nicola Sturgeon și actualul prim-ministru John Swinney, care au negat intenții frauduloase, susținând că doar mesaje informale au fost eliminate, iar toate informațiile importante sunt consemnate în documente oficiale. Cu toate acestea, aceste explicații nu au convins pe toată lumea.
O analiză amplă realizată de o autoritate reprezentativă a constatat lipsa unor proceduri clare pentru gestionarea mesajelor de mesagerie în cadrul guvernului scoțian.
Astfel, nu doar lipsa unui regulament clar a fost o problemă, ci și o cultură instituțională care a permis comunicarea oficială pe canale informale, fără măsuri adecvate de arhivare și protecție a datelor. Raportul a obligat administrația scoțiană la o reacție fermă.
Opoziția a criticat decizia, văzând-o ca pe o soluție de ultimă oră la un scandal. Unii membri ai opoziției consideră că eliminarea aplicației este o recunoaștere a unei greșeli majore, dar și o încercare de a evita responsabilitatea.
Un precedent periculos sau un model? Ce înseamnă pentru restul Europei?
În acest context, Scoția se alătură unui mic grup de guverne care au instituit proceduri pentru gestionarea comunicării digitale a funcționarilor publici. În era aplicațiilor de mesagerie omniprezente, riscul pierderii informațiilor relevante este foarte înalt.
Scoția poate fi privită atât ca un exemplu de eşec instituțional, cât şi ca un exemplu de remediere. Interzicerea aplicațiilor non-oficiale nu este o măsură populistă, ci o tendință crescândă în administrațiile moderne: digitalizarea trebuie combinată cu transparență, proceduri clare şi arhivare riguroasă.
Această măsură ar putea avea efecte de domino, determinând alte administrații să ia măsuri similare pentru o mai bună gestionare a comunicării instituționale în era digitală.
- Guvernele ar putea interzice complet aplicațiile personale pentru comunicarea oficială;
- Toate deciziile, inclusiv cele discutate informal, ar putea fi arhivate automat;
- Platformele de mesagerie instituționale ar putea deveni norma.
Este esențial ca aceste măsuri să nu fie folosite doar pentru a îmbunătăți imaginea publică, ci pentru a schimba cultura organizațională, a instrui funcționarii și a responsabiliza liderii politici.
Pentru public, cazul WhatsApp este un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea administrației publice în fața tehnologiei moderne și un motiv pentru mai multă transparență și responsabilitate din partea conducătorilor.
Concluzie: WhatsApp – un instrument prea convenabil pentru a fi ignorat, dar prea riscant pentru a fi tolerat în guvernare.
Decizia guvernului scoțian de a interzice WhatsApp și alte aplicații de mesagerie personale evidențiază importanța unei abordări responsabile a tehnologiei în administrațiile moderne. Practicile informale s-au dovedit a fi o vulnerabilitate serioasă în ceea ce privește transparența și responsabilitatea publică.
Într-o perioadă în care încrederea în instituții este esențială, hotărârea scoțiană trimite un mesaj clar: guvernare eficientă, transparentă și verificabilă.
Rămâne de văzut dacă alte administrații europene vor urma exemplul Scoției.
Un lucru este sigur: tehnologia nu poate fi ignorată în politicile publice, iar transparența trebuie să fie prioritară în administrațiile contemporane.
