Profesorul universitar dr. Grigore Tinică, medic primar chirurgie cardiovasculară și manager al Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iași, adresează Guvernului României o scrisoare deschisă, condamnând marginalizarea persistenta a specialiștilor integri, abuzurile sistemice și pericolul în care se află profesioniștii cinstiți ai țării, lipsiți de protecție politică. El menționează medici, profesori, ingineri și funcționari competenți, care susțin infrastructura națională, dar sunt țintiți sau excluși de un sistem care vede competența ca pe o amenințare.
Scrisoare deschisă către Guvernul României
Despre importanța profesionalismului și obligația statului de a proteja persoanele oneste
Domnule Prim-ministru,
Stimați membri ai Guvernului,
Discursul recent al domnului Ilie Bolojan în Parlamentul României a scos în evidență o viziune distinctă de politicile ultimilor trei decenii: o viziune de reformă statală din interior, bazată pe bune practici administrative, echitate și respect față de cetățeni, care transcende populismul și interesele electorale.
Scriu aceste rânduri pentru a aborda o categorie vitală a societății românești, ignorată de strategiile guvernamentale și pe cale de dispariție: profesioniștii integri și competenți. Medici, profesori, ingineri, polițiști sau funcționari publici competenți, acești specialiști asigură funcționarea infrastructurii esențiale: spitale, școli, administrație și ordine publică.
Un paradox tragic al României contemporane este marginalizarea sistematică a acestor profesioniști: cu cât sunt mai competenți și integri, cu atât sunt mai vehement respinși de o birocrație și politică ale căror rețele clientelare consideră excelența o amenințare directă la adresa lor. Impostura s-a transformat din excepție în regulă în toate nivelurile societății și domeniile profesionale, prin accesul facil, uneori peste noapte, la poziții de putere, adesea prin mijloace neadecvate.
Acum peste 2000 de ani, Diogene căuta un om cinstit în Atena. Astăzi, îl căutăm în România cu mijloace moderne și îl găsim la fel de greu: o critică directă la adresa unei societăți în continuă schimbare, marcată de crize socio-economice și lupte politice, într-un context de democrație prost înțeleasă și aplicată.
Consider că statului român îi este imperativ necesar pentru a funcționa corect, să plaseze experți, oameni pentru care profesia este esențială, cu ignorarea completă a criteriilor clientelare. Acest demers necesită o analiză clară a mecanismelor sociale, care, deși concepute pentru binele general, generează frecvent abuzuri.
Accesul la funcții publice cu putere de decizie este adesea blocat profesioniștilor valoroși, fiind acordat pe criterii clientelare, nu prin merit. Profesionalismul autentic nu este apreciat, ci considerat un risc pentru structurile existente, bazate pe influență și mediocritate promovată sistematic. Mediocrii nu acceptă conducere de la cei superiori lor. Orice profesionist care nu se încadrează în acest model este perceput ca o amenințare.
Conceptul de avertizor de integritate a fost frecvent utilizat ca armă în conflicte interne. Persoane motivate de oportunism, invidie sau interese ascunse folosesc acest cadru legal pentru a compromite carierele altor profesioniști. O reformă legislativă este necesară pentru distingerea denunțurilor autentice de cele calomnioase, protejând adevărații avertizori de integritate și sancționând abuzurile.
Instituții precum DNA, DIICOT sau DGA ar trebui să apere statul de drept, nu să distrugă vieți și cariere. Cu toate acestea, au existat cazuri în care aceste instituții au fost utilizate pentru a elimina voci critice sau specialiști independenți. Multe abuzuri au fost ulterior condamnate, însă nu pot fi compensate efectele acestor acțiuni asupra persoanelor vizate.
Când justiția devine instrument de șantaj sau opresiune, iar dosarele penale sunt folosite pentru intimidare, statul de drept se erodează, aparând un climat de teamă și o democrație mascată. Controlul democratic trebuie exercitat asupra celor care investighează, la fel de riguros ca asupra celor investigați.
În România, justiția, în special în cazul profesioniștilor sau personalităților publice, adoptă adesea prezumția de vinovăție. Astfel, procesele lungi sunt utilizate nu pentru a demonstra vinovăția, ci pentru a demonstra nevinovăția inculpatului. Sistemul complex erodează identitatea și viața profesională și personală a celor implicați până la neutralizarea completă.
Îndrăznesc să cred că mai există români integri în structurile de guvernare și propun câteva metode de promovare a profesionalismului:
- Instituirea meritocrației în administrația publică, eliminând concursurile simulate și posturile rezervate;
- Crearea unui mecanism independent de evaluare a avertizărilor de integritate;
- Garantarea protecției profesioniștilor împotriva abuzurilor;
- Stimularea cooperării sector public-privat, recunoscând interdependența lor;
- Dezvoltarea unui Registru Național al Competenței.
Provocarea fundamentală nu este lipsa talentului, ci lipsa voinței politice de a-l identifica și valorifica. O reformă veritabilă presupune identificarea, promovarea și protejarea acestor profesioniști. Este timpul să punem capăt excluderii pe criterii politice sau de corupție. Reforma statului este crucială pentru prosperitatea națiunii.
Succesul depinde de determinarea dumneavoastră de a acționa cu integritate, promptitudine și viziune.
Cu respect și speranță,
Grigore Tinică
