Energia hidro și fotovoltaică au asigurat necesarul de electricitate al României în timpul valului de căldură. Foto: Ahmadrizal7373 | Dreamstime.com
Companiile energetice de stat transmit un semnal de alarmă și avertizează că deciziile politice care le obligă să vireze 90% din profit către bugetul de stat pun în pericol investițiile esențiale pentru piața energetică. Experții sectorului afirmă că consecințele sunt „devastatoare” pentru securitatea energetică a țării.
„Statul este adesea propriul său adversar în privința dezvoltării sectorului energetic. Impune prea multe obstacole propriilor companii. Ar fi suficient să nu se amestece în conducerea companiilor de stat, mă refer la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Oltenia și Elcen”, a afirmat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie din România (HENRO), la conferința „Energia în priză” organizată de ziarul Bursa.
„Sperăm să transmitem un semnal clar acționarului majoritar, adică statului: deși acoperim peste 70% din capacitatea instalată a României, la anumite capitole, statul este uneori propriul său inamic în aceste companii. Investițiile, care ar trebui să fie motorul economiei și principalul obiectiv al statului, sunt greu de realizat de companiile cu capital de stat.”
O companie de stat finalizează o investiție de două ori mai lent
Potrivit dnei. Vlăsceanu, când statul avea nevoie de resurse financiare, a apelat la profiturile companiilor energetice, iar peste 90% din aceste profituri au fost redirecționate către dividende.
- „Nu vreau să mai menționez intervențiile – pe care le cunoașteți – în conducerea managerială a unor companii.
- Nu în ultimul rând, dificultățile extraordinare create de legislația achizițiilor publice, în special pentru companiile din sectorul energetic.
- Sunt numeroase dificultăți pe care statul le creează propriilor companii. Am încercat să le semnalăm diplomatic, prin numeroase scrisori, care ajung pe masa unui ministru, unui secretar de stat sau nu știu unde, unde rămân nelucrate, fără efecte vizibile”.
În același context, Vlăsceanu a menționat întârzierile semnificative ale investițiilor companiilor de stat. Spre exemplu, un proiect eolian privat este finalizat în 4-5 ani, în timp ce aceleași proiecte de stat necesită peste 10 ani, din cauza birocrației.
„Mesajul ar fi să ne lase în pace”
De asemenea, ea a subliniat că sumele virate de producătorii de energie la bugetul de stat prin impozitarea mărită în perioada 2022-2025 ar fi trebuit să acopere toate datoriile statului către furnizorii de energie în contextul schemei de plafonare-compensare.
Cu toate acestea, statul are încă datorii de 8 miliarde de lei către furnizori.
- „Situația din energia și piața energetică ar fi fost cu totul diferită dacă investițiile – pentru că banii au existat – ar fi fost realizate la timpul potrivit.
- (Politicienii – n.r.) Se bucură că obțin acești bani foarte ușor, dar pe termen lung efectul este devastator pentru piața energetică și pentru securitatea energetică. Acesta este rezultatul guvernărilor din ultimele trei decenii.
- Mesajul ar fi să ne lase în pace. Minimizarea intervențiilor în activitatea acestor companii”, a concluzionat reprezentanta HENRO.
Statul român a beneficiat cel mai mult din scumpirea energiei
Statul român a încasat 80 de miliarde de lei în perioada 2022-2024 din majorarea prețurilor la energie și continuă să beneficieze din TVA, dividende și taxe plătite de sectorul energetic, conform datelor Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
La rândul său, Viorel Tudose, directorul general al furnizorului Getica 95, a arătat că majorarea TVA a avut un impact de 47 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă 4,7 lei pentru o factură medie de 100 kWh (4,7 bani pe kWh).
„Am auzit politicieni folosind sintagma „hoții de furnizori”. Dar știți cât a fost impactul din majorarea TVA per MWh pentru luna iulie? Cineva a calculat acest impact? Concomitent cu mărirea contribuției de cogenerare și majorarea la distribuție, cu mărirea accizei? Efectul per MWh, în cazul Getica 95, a fost de 47 de lei.
Și atunci unde sunt hoții de furnizori? Cine a majorat prețul? Cine a fost beneficiarul real al plafonării? E foarte ușor să arunci cu vorbe”, a spus Tudose.
