„Am actualizat anterior estimarea privind creșterea PIB-ului, de la 0,3% la 1,1% în 2025, fiind susținută de un al treilea trimestru mai performant decât se anticipa. Pentru 2026, păstrăm prognoza la 1,4%”, indică raportul de analiză al ING Bank la finalul anului 2025.
Obiectivul de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025 pare realizabil, având în vedere că măsurile pentru creșterea veniturilor încep să dea rezultate. Deși reducerea cheltuielilor rămâne o prioritate în discuțiile politice, principalele măsuri continuă să fie intens controversate. Pentru 2026, ING menține estimarea deficitului bugetar la 6,4% din PIB.
2026 ar putea înregistra un vârf istoric al fondurilor europene atrase, odată cu finalizarea programului Facilității pentru redresare și reziliență (RRF, sau PNRR-ul național), iar absorbția fondurilor de coeziune din cadrul bugetului multianual (CFM) 2021-2027 se va accelera treptat.
O încetinire a consumului ar putea conduce la reducerea deficitului de cont curent, care ar trebui să scadă sub 8,0% din PIB în 2025 și să ajungă aproape de 7,0% în 2026, conform estimărilor ING.
„Așteptăm ca inflația să se stabilizeze la 9,8% la sfârșitul anului 2025, cu o medie anuală de 7,3%, și apoi să scadă la 4,5% până la finalul lui 2026, cu o medie anuală de 7,2%. Scenariul de bază presupune reducerea ratelor de către Banca Națională a României cu 100 de puncte de bază în 2026, începând cu o reducere de 25 de puncte în mai”, afirmă ING Bank.
Există, totuși, anumite riscuri. „Deși ultimele rezultate indică îmbunătățiri ale deficitului bugetar, acestea reprezintă doar un pas spre direcția corectă, iar implementarea consecventă este esențială. Pericolele de reducere a ratingului au fost oarecum mai estompate, dar stabilitatea fiscală și politică rămâne sub observație strictă.”
Evoluția PIB, venituri, cheltuieli și încasări din TVA
După doi ani în care obiectivele fiscale stabilite nu au fost atinse în întregime, deficitul pentru 2025 va rămâne ridicat, dar cel puțin în limitele de 8,4% convenite cu Comisia Europeană.
Rezultatul din octombrie reprezintă primul avans semnificativ comparativ cu aceeași lună din 2024 (5,7% față de 6,4%), punând în discuție chiar și posibilitatea depășirii țintei fiscale pentru 2025. Menționăm că deficitul din 2024 a fost de 2,45% din PIB în perioada noiembrie-decembrie.
Presupunând că nu vor exista îmbunătățiri în ultimele două luni ale lui 2025, deficitul ar putea ajunge la circa 8,15% din PIB, oferind spațiu pentru rezultate mai favorabile decât cele anticipate. „Tendința noastră indică faptul că întregul spațiu fiscal va fi utilizat pentru a accelera ciclurile de investiții și reforme, mai ales cu termenul limită pentru NRRU în august 2026”, adaugă experții ING.
În privința impactului politicii fiscale asupra deficitului, datele până în octombrie 2025 relevă următoarele:
1) Ca procent din PIB, veniturile sunt cu 1,0 puncte procentuale mai mari comparativ cu octombrie 2024, în timp ce cheltuielile au crescut mai puțin, cu 0,5 puncte procentuale.
2) Tot ca procent din PIB, în privința veniturilor, impozitele pe venit, proprietate și contribuțiile sociale au crescut în 2025 față de anul anterior, în timp ce subvențiile, cheltuielile cu personalul și cele pentru bunuri și servicii au înregistrat scăderi.
3) Efectul TVA este încă dificil de evaluat cu exactitate. Este posibil să înregistreze o creștere a colectării, dar această tendință este temporizată de încetinirea vizibilă a ritmului de consum privat.
Reducearea consumului va diminua și deficitul de cont curent
În 2025, balanța comercială, principalul motor al balanței de plăți, s-a menținut la un nivel înalt, dar a reușit să scadă ca procent din PIB, având în vedere tendințele de consum din acest an. În același timp, excedentul nominal din sectorul serviciilor a rămas aproape constant raportat la PIB până în octombrie.
În ansamblu, balanța comercială reflectă o dinamică de exporturi ușor îmbunătățită. În perioada ianuarie-octombrie, exporturile au crescut cu 4,3% în termeni anuali, față de o contracție de 1,2% în aceeași perioadă a anului precedent. În același interval, creșterea importurilor a fost de 3,4% în 2025, comparativ cu 3,0% în primele zece luni ale lui 2024.
Presiunile mai reduse din partea consumului privat ar trebui să continue să temperze deficitul comercial, chiar dacă investițiile în curs pot compensa aceste evoluții în anumite proporții.
Conform analizei ING, se prognozează o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent, estimat la 7,8% pentru 2025 și 7,2% pentru 2026.
Referitor la inflație, prognoza pentru sfârșitul anului 2025 a fost ușor majorată la 9,8% (față de 9,6%), iar pentru finalul lui 2026 este estimată la 4,5%, peste cifra de 3,7% prognozată de Banca Națională a României.
„Riscurile pentru această perspectivă sunt duble. Pe de o parte, presiunile asupra prețurilor energiei, în special facturile la gaze din aprilie 2026, ar putea determina o creștere a inflației”, notează raportul ING Bank.
Decizia de a crește salariul minim cu aproape 7% din iulie 2026 ar putea, în teorie, să tempereze ajustările ulterioare pe costurile cu prețurile.
Experții ING consideră că 2026 va fi al doilea an consecutiv de înghețare a salariilor în sectorul public, fenomen ce va continua să influențeze consumul la nivel pe termen scurt. De asemenea, se preconizează o scădere a prețurilor la petrol și gaze naturale în 2026.
Din punct de vedere al politicii monetare, această evoluție ar putea permite Băncii Naționale a României să înceapă reducerea dobânzilor chiar înainte ca inflația să scadă semnificativ în 2026, concentrându-se mai mult pe reducerea presiunilor negative asupra activității economice.
Referitor la lichiditatea interbancară, factorii de decizie au orientat condițiile către un surplus reînnoit. „Chiar dacă va urma un an cu intrări record de fonduri din UE, BNR ar prefera evitarea surplusurilor mari din ultimii doi ani, piețele fiind echilibrate între relaxarea condițiilor financiare și evitarea intervențiilor masive pe piața valutară în caz de tensiuni”, explică ING Bank.
Pe piața valutară, se preconizează că BNR va păstra un control strict asupra cursului leului, anticipând o depreciere până la nivelul de 5,15 până la sfârșitul anului 2026, față de intervalul actual de 5,09-5,10.
Fluxurile mari de fonduri din UE ar putea genera presiuni de apreciere, însă, datorită dezechilibrelor structurale ale deficitului, fluctuațiile naturale ale leului vor continua să indice, în general, o ușoară depreciere pe termen lung.
