Într-o seară recentă, plimbându-mă pe o stradă din București, după o ploaie puternică, am observat un tânăr aşezat pe trotuar, aparent nemişcat. Parea să aibă între 25 şi 35 de ani, însă era greu de precizat, având barba la modă în prezent. M-am apropiat şi l-am întrebat dacă îi este rău. „Nu”, mi-a răspuns, „observ un melc. Este prima dată când văd unul!”. Într-adevăr, la picioarele sale, un melc îşi continua lent drumul. Am rămas surprins de faptul că tânărul nu cunoştea un melc. Dar, oare, ştia ce reprezintă un melc? În plină formare a Guvernului, ministrul Educației şi Cercetării a semnat noile planuri-cadru joi sau vineri. M-a surprins profund.
Un ministru interimar, cu mari şanse să fie înlocuit în câteva zile, s-a grăbit să semneze documente ce vor genera multă dezbatere. De ce atâta grabă, dacă interimatul urma să expire? Planurile-cadru au fost publicate, trebuind să țină cont de raporturile Consiliului Uniunii Europene din 2025 referitoare la educație, abilități și mobilitatea acestora în UE. Rapoartele subliniază necesitatea prioritizării educației în domeniile STEM.
Motivele? Sunt cunoscute: UE a stagnat în inovarea legată de dezvoltarea tehnologică, fiind depăşită de SUA şi China, în ceea ce priveşte supremaţia economică. Astfel, într-un soi de adaptare românească, am transformat STEM în STEAM, deşi departe de semnificaţia originală. Necesitatea studierii ştiinţelor umaniste şi socio-politice în dezvoltarea umanităţii pare evidentă. (Pentru cei interesați: STEAM reprezintă Știința, Tehnologia, Ingineria, Arta și Matematica – creativitate şi aplicare a matematicii şi științelor) În contextul românesc şi planurile-cadru ale ministrului interimar, acestea reflectă importanța acordată de managerii educaționali români matematicii, științelor și ingineriei.
Iată câteva exemple sugestive:
• Filiera teoretică – profil real, Științe ale naturii: o reducere de 15,5% a orelor de specialitate faţă de situaţia actuală.
• Filiera teoretică – profil umanist, Științe sociale: o reducere semnificativă, aproape 50%, a orelor STEM; matematica devine opțională în clasele a XI-a şi a XII-a. Cu probabilitatea reală ca mulţi elevi să nu o opteze, cum vor putea răspunde cerinţelor unor discipline precum economie sau sociologie?
• Filiera teoretică – profil Filologie: fără matematică în clasele terminale, științele reduse cu aproape 50%.
• Filiera vocațională – profil pedagogic, Pedagogia învățământului primar: matematica este eliminată în clasele terminale, iar orele de știință sunt reduse cu circa 33%. Cum vor putea forma profesorii disciplina respectiva?
• Filiera tehnologică – profil tehnic, toate specializările: o reducere importantă a orelor de matematică în toate clasele; o diminuare cu 26% a orelor de discipline tehnice, medie pe întreg liceu.
Educația STEM nu se limitează la liceu, dar o bază solidă este esențială pentru succesul în domeniile universitare. Cum vor putea studenții alege studii în domeniul STEM, fără educaţie minimă în aceste domenii? Oare lipsa interesului pentru STEM este cauzată de dorinţa de a nu vedea realitatea economică?
Uniunea Europeană susține educația în domeniile STEM. În România, unii foşti elevi descoperă acum adevăratul sens (prin metafore), iar viitorii elevi, formaţi conform noilor planuri, probabil nu vor mai cunoaşte vietăţi simple.
