O idee neobișnuită, dar reală: cum funcționează companiile de asistență la demisie din Japonia și cine le apelează
Serviciile sunt oferite de companii precum Momuri, un nume care înseamnă „Nu mai pot” în japoneză. Clienții plătesc aproximativ 350 de dolari pentru a primi asistență la demisie și… se eliberează de obligațiile profesionale.
„Au existat discrepanțe între așteptările ei și realitatea din locul de muncă. Va trimite echipamentul prin poștă. Puteți confirma adresa?”, spune Shota Shimizu, angajat al companiei Momuri, într-o convorbire cu departamentul de resurse umane al unei companii de îngrijire din Tokyo. El este un intermediar, adică persoana care demisionează în locul altui angajat.
De ce oamenii nu pot să-și dea demisia singuri
Într-o cultură centrată pe armonie și respect pentru autoritate, ideea de a se confrunta direct cu șeful și de a anunța părăsirea locului de muncă este pentru mulți o sarcină dificilă. Mulți japonezi sunt educați să evite conflictele, chiar dacă se simt epuizați sau supărați.
„Pentru că nu pot exprima deschis sentimentele, când ajung la limita rezistenței, nu mai sunt capabili să-și exprime nemulțumirea. De aceea aceste servicii devin atractive”, explică Keiko Ishii, profesoară la Universitatea Nagoya.
Unii angajați sunt tratați necorespunzător, alții sunt ignorați de șefi atunci când cer schimbări. Unii pur și simplu doresc să părăsească compania fără a crea probleme.
În plus, cultura japoneză mai păstrează ideea „angajatului pe viață”, acea persoană care intră într-o companie la o vârstă fragedă și rămâne până la pensionare, indiferent de condiții.
Boom după pandemie: tot mai mulți își pun valoare propriului timp
După pandemia de COVID-19, situația a început să evolueze. Din ce în ce mai mulți japonezi încep să-și dea seama de prețul pe care îl plătesc pentru loialitatea absolută față de companii, și anume sanatatea, familia și libertatea.
„Schimbarea este reală. Există mai multe oportunități de angajare decât oricând. Oamenii au acum diverse opțiuni”, afirmă Kaoru Tsuda, cercetătoare la centrul de recrutare Indeed din Tokyo.
În 2024, aproape 3,3 milioane de japonezi și-au schimbat locul de muncă, un număr modest raportat la totalul de 68 de milioane de angajați, dar semnificativ într-o țară cu o mobilitate profesională extrem de redusă.
Momuri: 2.500 de clienți lunar, de la tineri până la persoan în vârstă
Compania Momuri a început în 2022 cu aproximativ 200 de cazuri pe lună. Acum primește peste 2.500 de solicitări lunar, potrivit lui Shinji Tanimoto, fondatorul companiei.
„Aproximativ 80% dintre clienții noștri se încadrează în intervalul de vârstă 20–30 de ani. Cu toate acestea, am avut și clienți de 83 de ani”, spune Tanimoto.
Există și alte companii similare, precum Oitoma, iar fenomenul este destul de răspândit, astfel încât, conform unui studiu din 2024 realizat de Tokyo Shoko Research, aproape 10% din companiile japoneze au avut o situație de plecare intermediată.
Cum decurge procesul de demisie intermediată
Companiile intermediare de demisie comunică cu departamentele de resurse umane pentru a anunța decizia clientului. Nu negociază compensații și nu oferă consultanță legală, deși unii au fost criticați pentru că depășesc acest rol.
„Reacția tipică este mai întâi una de confuzie, apoi de nemulțumire. Unii manageri sunt frustrați că angajatul nu a venit direct la ei, alții sunt îngrijorați de implicațiile plecării asupra performanțelor”, explică Taishi Kusano, de la agenția Oitoma.
Cu toate acestea, tot mai multe companii se obişnuiesc cu această abordare. „Acum aud tot mai frecvent: «Aha, am mai întâlnit o situație similară»”, adaugă Kusano.
O generație care își dorește mai multă libertate
Cei care apelează la aceste companii doresc să-și recâștige controlul. Toui Iida, în vârstă de 25 de ani, a apelat la Momuri pentru că se simțea ignorat de șeful său.
„A fost o eliberare totală. Vreau să-i ajut și pe alții.” Acum, el lucrează în aceeași companie care l-a ajutat să plece.
Kento Sano, în vârstă de 37 de ani, și-a dat demisia la 31 de ani de la o companie mare de turism, a încercat diverse profesii, inclusiv grădinărit și editură, și a revenit la turism, dar într-o companie startup.
„Cel mai important este să îți placă ceea ce faci și să nu renunți la pasiunile tale”, spune el.
Chiar și personalul peste 35 de ani are oportunități de reinventare profesională
Pentru mult timp, se credea că după 35 de ani era „prea târziu” să-ți schimbi cariera. Acum însă companiile se confruntă cu o lipsă de manageri și sunt mai deschise față de angajații mai în vârstă.
Keisuke Ochi, în vârstă de 45 de ani, a lucrat decenii într-o firmă de distribuție. Când a observat schimbări în cultura organizațională, a decis să încerce o nouă cale. Acum lucrează într-o bancă, unde are mai mult timp pentru familie.
„Pandemia mi-a arătat cât de important mi-e timpul petrecut cu familia. Am redescoperit fericirea în lucruri simple”, spune el.
„Companiile care vor să supraviețuiască trebuie să se adapteze. Nu mai este suficientă siguranța de angajare. Este important să oferim respect, echilibru și sens angajaților”, spune Kaoru Tsuda.
