Centrul geografic al României, relocat: Brașov, nu mai este Sibiu
Localitatea Făgăraș, din județul Brașov, este noua locație a centrului geografic al României. Această concluzie a fost stabilită recent de specialiști de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, corecând astfel o eroare care a perdurat peste un secol.
Până în prezent, centrul țării era considerat a fi situat în satul Dealul Frumos, din județul Sibiu, o locație marcată chiar de un monument. Cu toate acestea, această localizare este deplasată cu aproximativ 30 de kilometri față de punctul real.
Calculul inițial, realizat în 1858, a fost influențat de granițele României încă nedefinite, explicând astfel discrepanța.
Noile coordonate aproximative ale centrului geografic sunt 45°50 latitudine nordică și 24°59 longitudine estică. Acesta reprezintă punctul de echilibru al României, imaginată ca o formă rigidă geometrica.
În ultima decadă, specialiștii de la Universitatea Babeș-Bolyai au realizat noi calcule, evidențiind localizarea corectă a centrului la Făgăraș.
Această descoperire a generat controverse, în special în rândul locuitorilor din Sibiu, care au exprimat dezamăgire față de schimbarea statutului satului.
„Eram obișnuiți cu ideea, și acum, dacă nu mai este adevărată, e dezamăgitor”, a declarat o persoană din zonă.
În ciuda noilor calcule, Dealul Frumos continuă să atragă vizitatori, iar indicatoarele turistice din zonă menționează încă acel sat ca fiind centrul. Majoritatea populației românesti consideră in continuare Dealul Frumos ca centru al țării.
Dealul Frumos, situat în comuna Merghindeal, județul Sibiu, are o istorie îndelungată și este atestat documentar încă din 1280. Aici se păstrează o puternică tradiție săsească, evidentă în arhitectura caselor.
Casele tradiționale săsești din Dealul Frumos se remarcă prin specificul mobilierului, al țesăturilor ornamentale și al ceramicii, reflectând estetica secolelor XIX și XX.
Localitatea dispune de o bogată moștenire culturală, evidențiată în special de biserica evanghelică fortificată din secolul al XIII-lea. Această bazilică romanică s-a adaptat și dezvoltat prin construcții ulterioare, inclusiv turnuri și fortificații.
Turnul clopotniței, datând din secolul al XV-lea, avea și funcții defensive, conținând o fântână pentru apărare în situații tensionate.
