Un exercițiu național a dezvăluit vulnerabilitățile față de o furtună solară, punând în pericol infrastructura vitală și securitatea națională.
Pentru prima oară, un grup extins de agenții guvernamentale americane a efectuat un exercițiu complex, testând pregătirea pentru o erupție solară majoră.
Rezultatele au evidențiat deficiențe semnificative în prognozarea vremii spațiale, un factor crucial pentru protejarea infrastructurii de comunicații, a energiei electrice și a spațiului orbital.
Simularea SUA a relevat vulnerabilități îngrijorătoare
Exercițiul a fost organizat de grupul de lucru SWORM (Space Weather Operations, Research, and Mitigation), o colaborare interinstituțională care a inclus NOAA și DHS.
Scopul principal a fost evaluarea capacității răspunsului guvernului american la o furtună solară iminentă. Un raport recent a evidențiat lipsa resurselor și a tehnologiei pentru prognoze spațiale precise.
Simularea, desfășurată între 8 și 9 mai 2024, la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory din Maryland și la un centru FEMA din Colorado, a inclus patru module care au simulat diverse scenarii. Acestea au cuprins întreruperi de comunicații, pierderi ale funcționalității sistemelor GPS, întreruperi de energie, expunerea la radiații a astronauților și cosmonauților și pierderea contactului cu sateliții.
Scenariu viitor: astronauți în pericol în misiuni spațiale
Unul dintre module a simulat o situație viitoare, între ianuarie și februarie 2028.
NOAA a detectat o activitate solară intensă care s-a îndreptat spre Pământ. În acel moment, doi astronauți se aflau pe drum spre Lună și alți doi erau pe suprafața selenară, participând la misiunile Artemis.
Participanții au evaluat dacă există protocoale adecvate pentru a gestiona astfel de evenimente spațiale majore.
Coincidență îngrijorătoare: furtuna geomagnetică reală din mai 2024
Ironia a făcut ca, imediat după simulare, să se producă cea mai puternică furtună geomagnetică din ultimele două decenii.
Pe 10 mai 2024, o furtună extremă (clasificată G5) a lovit Pământul, generată de ejecții masive de masă coronală (CME). Această furtună a afectat sistemele electrice și a produs aurore spectaculoase. De asemenea, densitatea atmosferei din orbita joasă a crescut semnificativ, influentând sateliții.
Prognoza vremii spațiale – încă imperfectă
Specialiștii monitorizează activitatea solară și ejecțiile de masă coronală. Cu toate acestea, aceste fenomene sunt extrem de dificil de anticipat. Conform unui coordonator de servicii la centrul de prognoză, compoziția exactă a unei CME poate fi cunoscută doar la circa 1,6 milioane de kilometri de Pământ, oferind o fereastră scurtă de timp – de doar 15 până la 45 de minute – pentru măsuri preventive.
Participanții au identificat dificultatea de a prevedea exact cum vor interacționa ejecțiile solare cu câmpul magnetic terestru.
Direcția câmpului magnetic al norului de particule poate fi anticipată cu o precizie de doar aproximativ 30 de minute înainte de impact, influențând drastic gravitatea efectelor.
Recomandări pentru îmbunătățiri
Raportul final recomandă investiții în sateliți avansați pentru monitorizarea vremii spațiale și extinderea rețelei de senzori pentru înțelegerea fenomenelor.
Este crucială colaborarea între agențiile americane, sectorul privat și partenerii internaționali.
„Pregătirea pentru evenimente extreme de vreme spațială este esențială, deoarece pot afecta grav infrastructura critică și securitatea națională.”
„Asemănător pregătirii pentru cutremure și uragane, este nevoie de o acțiune proactivă pentru a gestiona potențialele furtuni solare majore.”
