Ce solicită sindicaliștii
Blocul Național Sindical (BNS) a depus o cerere la Avocatul Poporului, solicitând anularea unui act normativ, prezentând argumente juridice.
Sindicaliștii susțin că eliminarea unor sporuri salariale, negociate prin contracte colective de muncă, este retroactivă și ilegală, deoarece afectează un acord existent între părți.
De asemenea, compensarea orelor suplimentare doar cu timp liber este neconstituțională în situațiile în care acest lucru nu este posibil, fiind considerată echivalentă cu muncă forțată.
Neasigurarea plății concediilor neluate încalcă mai multe tratate internaționale și directive europene, precum și decizii ale Curții Europene de Justiție.
Mandat expirat
Avocatul Poporului, Renate Weber, fost europarlamentar PNL, și-a încheiat mandatul de vara acestui an.
În situația în care Guvernul nu va rectifica situația, sindicaliștii se pregătesc să conteste actul normativ în instanțele naționale, imediat ce vor fi plătite primele salarii din ianuarie, cu bonusurile tăiate.
Acest demers vine după demonstrații stradale ale polițiștilor, nemulțumiți de neplata orelor suplimentare, și protestele angajaților din Parlament, cu acuzații de concedieri fără argumente și menținerea unor funcții prin influență.
Problemele reclamate
Sindicaliștii consideră că prevederile ordonanței reprezintă o încălcare gravă a Constituției României și a unor legi și convenții internaționale.
BNS reclamă încălcarea articolului 40 din Constituție, privind libertatea de asociere, menționând că ordonanța afectează drepturile colective negociate anterior.
„O problemă majoră constă în interzicerea negocierii contractelor colective de muncă pentru anul 2025. Suspendarea efectelor contractelor colective, inclusiv sporuri, majorări salariale și alte beneficii, împiedică sindicatele să își îndeplinească rolul de apărare a intereselor membrilor acestora”, se precizează în cerere.
Statul este acuzat de o intervenție nepermisă în sfera negocierilor dintre partenerii sociali.
Dreptul la negociere
Ca urmare a intervenției, sindicatele sunt reduse la simple entități formale, fără influență reală asupra raporturilor de muncă.
Sindicaliștii se referă la o decizie anterioară a Curții Constituționale (CCR) 872/2010, care afirmă că drepturile acordate prin contracte colective nu pot fi modificate unilateral fără respectarea principiilor constituționale.
Ordonanța anulează contractele colective negociate, eliminând clauzele referitoare la ajustări salariale, sporuri și alte beneficii. Practic, se face o aplicare retroactivă a prevederilor, interzisă de articolul 15 din Constituție.
Impactul asupra companiilor
Ordonanța afectează nu doar bugetarii, ci și contractele colective din cadrul companiilor de stat, determinându-i pe angajați să caute oportunități mai avantajoase.
Într-un context competitiv, companiile de stat cu capital majoritar de stat riscă să piardă angajați calificați, atrase de alte oferte, atât din țară, cât și din străinătate.
Companiile profitabile din sectorul statului, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica și Transelectrica, activează într-un cadru competitiv.
Exemple de impact
La Fabrica de Uraniu de la Feldioara, de exemplu, se pierd beneficii materiale, precum suplimente pentru mâncare antiradiativă, tichete de vacanță și prime.
Situația este similară și la Centrul Național de Management al Apei Grele, unde ordonanța determină o diminuare substanțială a salariilor conform BNS.
Dreptul la muncă și compensare echitabilă
Sindicaliștii mai menționează faptul că ordonanța afectează dreptul la muncă și la condiții de muncă echitabile.
- Înghețarea salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024
- Eliminarea posibilității de negociere
- Substituirea plății cu timp liber pentru orele suplimentare, în situații în care acest lucru nu este fezabil
- Blocarea unor posturi vacante
Directiva privind timpul de lucru
Un exemplu în acest sens este situația angajaților din sistemul penitenciar, unde lipsa personalului este combinată cu imposibilitatea de compensare, având impact asupra sănătății angajaților.
Neasigurarea plății orelor suplimentare și imposibilitatea de a lua concedii constituie o încălcare a Directivei 88/2003 privind timpul de lucru și a obligațiilor asumate de stat.
În viziunea sindicaliștilor, această abordare este echivalentă cu muncă forțată, interzisă constituțional.
Concedii neplătite
Ordonanța anulează și plata concediilor neluate, ceea ce constituie o încălcare a Directivei 88/2003 și a unor decizii ale Curții Europene de Justiție.
Procedura legală
Sindicaliștii susțin că restrângerea drepturilor trebuie să se realizeze prin lege, respectând principiile justificării, proporționalității și a procedurii legale, lucru care nu pare să fie respectat în situația actuală.
