Sindicatul din învățământ solicită sprijinul președintelui pentru rezolvarea problemelor angajaților din sectorul educațional, cauzate de decizii politice pentru reducerea deficitului bugetar.
„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, care reprezintă peste 250.000 de angajați din învățământ, vă solicită sprijinul pentru rezolvarea dificultăților cu care se confruntă profesorii din învățământul preuniversitar și superior, generate de măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar. Aceste măsuri au consecințe negative semnificative asupra cadrelor didactice și a elevilor.”, au transmis reprezentanții celor trei federații sindicale.
Aceștia au subliniat că se referă la Legea privind măsurile fiscal-bugetare, precizând că acestea vor avea efecte devastatoare asupra angajaților din învățământ și asupra procesului educațional.
„Legea menționată reglementează: creșterea numărului de elevi/preșcolari/antepreșcolari gestionați de o unitate școlară; sporirea numărului de elevi/preșcolari/antepreșcolari per clasă/grupă; stabilirea unui tarif redus pentru orele suplimentare față de norma didactică; modificarea normei didactice, crescând cu 2 ore săptămânal; reducerea degrevărilor pentru cadrele didactice de conducere, îndrumare și control la maximum jumătate din norma suplimentară.”, precizează sursa citată.
Sindicaliștii susțin că, în lipsa retragerii prevederilor respective, sistemul de învățământ preuniversitar va pierde cel puțin 15.000 de posturi didactice, existând riscul ca mii de profesori să rămână fără loc de muncă, din 1 septembrie. De asemenea, se preconizează închiderea a sute de unități școlare, cu consecințe asupra angajaților auxiliari și administrativi.
Reprezentanții federațiilor sindicale evidențiază că revenirea la efectivele „istorice” de elevi/preșcolari și comasarea claselor va afecta calitatea actului educațional. Lipsa resurselor financiare pentru orele suplimentare va pune în pericol oferirea unor discipline specializate.
Conform sursei citate, lipsa profesorilor disponibili pentru aceste discipline, plătiți pe ore, va restricționa accesul elevilor la cursuri specifice, afectând diversitatea și echilibrul programei școlare.
„Executivul a introdus aceste prevederi în lege, bazându-se pe date statistice ale Ministerului Educației și Cercetării, fără a ține cont de realitățile sistemului și de opiniile experților în educație.”, explică sindicaliștii.
Reprezentanții federațiilor sindicale menționează că măsurile au impact direct asupra personalului din învățământ, prin apariția unor noi completări de normă sau restricții de activitate. De asemenea, se subliniază neconcordanța între locurile de muncă publicizate și cele disponibile, și probleme legate de angajarea unor persoane fără pregătire adecvată.
„Argumentul că există peste 30.000 de norme plătite pe oră nu este relevant, deoarece aceste norme nu sunt distribuite uniform.”, explică sindicaliștii.
Ei susțin că creșterea de normă didactică pentru profesori nu rezolvă dispariția normelor plătite pe oră, deoarece aceștia sunt angajați pe post, nu pe normă didactică.
„Cu toate că, dintre aceste peste 30.000 de posturi plătite pe oră, aproximativ 2.200 sunt ocupate de cadre didactice pe post, rămân în jur de 28.000 de posturi care ar putea fi acoperite prin suplimentarea normei. Există situații în care nu există ore disponibile plătite pe oră, fapt ce duce la reducerea salariilor sau la restricții de activitate.”, completează sursa citată.
Sindicaliștii mai precizează că aceste noi completări sunt incerte, având în vedere distanțele mari și costurile de transport, care pot depăși remunerația suplimentară. Multe norme plătite pe oră provin din reducerea orelor de conducere și inspecție școlară.
„Reducerea normelor didactice, prezentată ca o măsură de eficientizare, va avea consecințe negative prin scăderea calității educației, creșterea șomajului și descurajarea tinerilor de a opta pentru o carieră didactică, ducând la o criză de personal calificat pe termen lung.”, au declarat reprezentanții federațiilor sindicale.
De asemenea, ei subliniază efectele negative ale comasării unităților școlare.
Sindicaliștii afirmă că distanțele mai mari pentru elevi și închiderea unităților școlare, mai ales în mediul rural, vor conduce la creșterea abandonului școlar, în special pentru elevii din familiile defavorizate.
Desființarea unităților școlare are efect negativ asupra coeziunii sociale și asupra identității locale.
Concedierea personalului didactic auxiliar va agrava problemele sociale și economice în zonele defavorizate.
„Creșterea numărului de elevi per clasă, prezentată ca o măsură de eficiență, va avea consecințe negative asupra calității educației, dificultăților de gestionare a clasei și a stresului atât pentru profesori, cât și pentru elevi.”, argumentează semnatarii.
Alte dezavantaje ale clasei supraaglomerate includ stresul suplimentar pentru profesori, limitarea utilizării metodelor moderne de predare și reducerea capacității de personalizare a procesului educațional.
„Afirmațiile că ‘au fost clase cu 35-40 de elevi și a fost în regulă’ nu sunt un argument, ci evidențiază lipsa de profesionalism și desconsiderarea sistemului. Excesul de responsabilitate pentru personalul de conducere și control dăunează sistemului educațional.”, se arată în declarație.
NOTE:
Daniel David, despre protestele din educație…
Profesorul Mircea Miclea, despre măsurile anunțate de Guvern…
