„Deținutul Ataș Abdullah, condamnat pentru omor calificat la 22 de ani și 10 luni de închisoare, și-a început pedeapsa în 2015, având de executat până în anul 2037.
Începând din 2023, a beneficiat de peste 10 permisiuni de ieșire din penitenciar pentru o zi, aprobate de comisia Penitenciarului București Rahova, compusă din Directorul unității (actualul Director General al ANP), un director adjunct pentru Siguranța Deținerii și regim penitenciar și un director adjunct pentru Reintegrare Socială, acesta fiind, întâmplător, soțul directoarei Direcției de Prevenire a Criminalității și Terorismului din cadrul ANP (DPCT).
Tot întâmplător, Directorul general al ANP, directoarea DPCT și soțul său — directorul adjunct pentru reintegrare socială de la Penitenciarul București Rahova — locuiesc în același imobil, iar relevanța acestei situații trebuie evaluată de fiecare, în raport cu modul de aprobare a permisiunilor de ieșire din penitenciar, practicat de structurile din cadrul ANP”, se menționează în punctul de vedere publicat luni seara pe pagina de Facebook a sindicatului.
Sindicaliștii menționează că, după ce a fost aprobat un număr mare de ieșiri pentru o zi, comisia din cadrul Penitenciarului Rahova a trimis ANP, la începutul anului precedent, o propunere pentru permisiuni de ieșire de două zile, care a fost respinsă de conducerea ANP în acel moment, pentru că deținutul nu îndeplinea condițiile necesare. Ulterior, au fost acordate și alte permisiuni de o zi, până în august, când s-a solicitat o permisiune de două zile, care a fost aprobată. Sindicaliștii acuză că motivul ar fi faptul că actuala conducere a ANP include un fost director al Penitenciarului Rahova.
„Beneficiind de «deschiderea» noii conduceri a ANP, deținutul condamnat pentru omor și, cel mai probabil, aflat în țara natală, a beneficiat de trei permisiuni de câte două zile și încă una de trei zile, din care a și evadat. În prezent, se află în pregătire o altă solicitare pentru 4 zile, aprobată fără probleme, dar fostul afacerist turc nu a mai avut nevoie de această permisiune”, a explicat sindicatul.
Sindicaliștii din poliția penitenciară acuză că, în loc să trateze cu prioritate autorizarea permisiunilor de ieșire pentru deținutul turc, Direcția de Prevenire a Criminalității și Terorismului ar fi trebuit să obțină date pentru prevenirea unei evadări bine puse la punct, din timp, cu resurse financiare considerabile, mai ales că deținutul a petrecut mai mulți ani în aceeași unitate.
Sindicaliștii mai afirmă că, deși a fost selectat pentru regimul semideschis încă din 2024, deținutul nu a lucrat niciodată în exteriorul penitenciarului, iar pedeapsa pentru omor calificat i-a fost redusă la mai puțin de jumătate. Deși nu a îndeplinit condițiile pentru a rămâne în penitenciarul Rahova doar pentru că muncea în exterior și genera venituri din activitățile desfășurate, acesta a rămas în unitate. De asemenea, sindicaliștii precizează că deținutul a fost implicat în activități de curățenie în interiorul penitenciarului.
Sindicaliștii Poliției Penitenciare susțin că verificările Ministerului Justiției trebuie să fie concentrate, în special, asupra modului în care actuala conducere a ANP decide acordarea permisiunilor, în condițiile în care avizele negative ale structurilor specializate au fost ignorate, cu excepția Direcției de Prevenire a Criminalității și Terorismului.
„Așadar, anchetele trebuie să se concentreze pe modul în care actualul Director General al ANP decide eliberarea permisiunilor, ignorând avizele structurilor de specialitate, încă necooptate pe deplin în cercul său apropiat, format de-a lungul anilor, atât în calitate de fost director al Direcției de Prevenire a Criminalității și Terorismului, cât și din perioada în care a condus Penitenciarul Rahova”, au concluzionat sindicaliștii.
