Experți în sociologie și psihologie discută despre paradoxurile vieții online și nevoia crescândă de deconectare digitală.
- Sociologul Barbu Mateescu subliniază că traficul fals online (roboți) reprezintă o proporție semnificativă din utilizatorii globali, dacă nu a depășit deja acest număr.
- Psihologa Diana Diaconeasa consideră că detox-ul digital ar trebui privit ca o etapă în dezvoltarea unui comportament digital sănătos, nu ca o soluție izolată.
În 2024, România a înregistrat 28 de milioane de conexiuni mobile active, echivalentul a 1,4 dispozitive pe fiecare locuitor. Accesul la internet s-a extins la 91,6% din populație. Aceste date evidențiază o supraexpunere digitală cu efecte evidente asupra somnului, stresului și relațiilor interumane, reflectată în dependența de notificări și distanțarea în interacțiunile reale, amplificată de fenomenul FOMO (n.r. – Fear of Missing Out). Contextul în care inteligența artificială personalizează și mai aggresiv conținutul digital crește dificultatea menținerii unui echilibru.
„Deconectarea completă este dificilă, dar nu imposibilă”
Barbu Mateescu observă că rețelele sociale pot pierde din atractivitate pe termen mediu și lung, facilitând parcursul de deconectare.
„Deconectarea completă este dificilă, dar nu imposibilă”, subliniază el. În ceea ce privește impactul epuizării digitale și al oboselii online în societate, observă că este posibil ca generația cu vârsta cuprinsă între 35 și 55 de ani, utilizatoare de Facebook de la început, să fie mai afectată.
„Generațiile mai în vârstă au descoperit Facebook mai recent și sunt (încă) implicate, în timp ce cei mai tineri îl folosesc mai rar și nu sunt afectați la fel. O altă generație semnificativă sunt cei cu vârste cuprinse între 10 și 29 de ani. Expunerea lor la oboseala digitală a social media este mare. Deocamdată le place, dar se poate ajunge la un val masiv de deconectarea în viitorul apropiat”, menționează Mateescu.
Diana Diaconeasa, psiholog și lector universitar, vorbește despre afectarea calității somnului și a conexiunilor interpersonale.
„Lumina albastră a ecranelor inhibă hormonul somnului, melatonina, și perturbă ritmul circadian. Timp prelungit în fața ecranelor seara stimulează creierul, îngreunează adormirea și limitează calitatea somnului”, explică aceasta, menționând creşterea stresului datorat excesului de informații.
„Presiunea continuă de disponibilitate și comparațiile cu imagini idealizate generează anxietate, stimă de sine scăzută și frustrare. Se compară vieți necunoscute, presupunându-se ca imaginarul este realitatea”.
Telefonul oferă iluzia accesului la mulți oameni, dar realitatea este diferită.
„Paradoxal, tehnologia ne îndepărtează. Prezența constantă a telefonului în interacțiunile reale („phubbing”) distrage atenția și diminuează calitatea comunicării. Capacitățile sociale directe se pot diminua, iar multiplicitatea de „prieteni” online ascunde uneori un sentiment de izolare și singurătatea.”, concluzionează experta.
Cei 5 pași ai detox-ului digital
România, alături de alte țări, se remarcă prin utilizarea intensă a rețelelor sociale.
„În special, suntem lideri în ceea ce privește penetrarea TikTok. În schimb, performanțele pe Twitter/X sunt mai slabe. Cred că, în consecință, deconectarea este mai dificilă în România decât în alte zone.”, explică specialistul.
Un detox digital poate oferi bucurie prezentului. Eliminarea stimularelor digitale permite creierului să se recupereze.
„Beneficiile deconectării (măcar temporară) din online includ reconectarea cu experiențe autentice, reducerea stresului şi anxietăţii, îmbunătăţirea somnului, stimularea creativităţii şi refacerea conexiunilor interumane reale”, afirmă Diaconeasa.
- Stabilirea unor obiective precise – crește motivația și permite perseverența în fața neajunsurilor.
- Dezactivare notificări inutile – Un studiu din 2017 a arătat că notificările constante distrag atenția și pot genera anxietate.
- Planificare și comunicare în prealabil – Anunțează mediul familial/social/profesional despre intenție și oferă o cale alternativă de comunicare.
- Flexibilitate și realism – Începe gradual: o zi pe săptămână fără ecrane, retragere de la telefon după o anumită oră, elimină telefonul din dormitor. Succese mici stimulează creierul și previne sentimentele de eșec.
- Observarea emoțiilor – Conștientizează-te pe tine și schimbările pe care le observe. Poți ține un jurnal.
Reintegrarea conștientă și echilibrată a tehnologiei în viața cotidiană, cu reguli clare, este esențială.
Durata detox-ului digital poate varia de la weekenduri (2-3 zile) și până la o săptămână, permițând construirea de încredere. Sunt posibile și sesiuni mai scurte sau mai ample.
Importanta este intenția și susținerea practicilor pe termen lung..
Fenomenul FOMO și dependența tinerilor de informația nouă
Mateescu evidențiază că „repaosul digital” este mai dificil pentru generațiile tinere.
„Generațiile mai tinere sunt la fel de dependente de informația nouă ca de aer. O zi fără internet este un coșmar pentru ei, neplăcut pentru adulții de vârstă mijlocie și nu o problemă majoră pentru cei mai în vârstă.”, menționează el. Diaconeasa vorbește despre cum fenomenul FOMO amplifică dificultatea de a se deconecta, în contextul algoritmilor de social media concepuți pentru a menține utilizatorii conectați.
„Teama de a rata evenimente, știri sau interacțiuni sociale ne motivează să verificăm compulsiv telefonul, chiar și fără notificări. Aceasta generează anxietate de separare digitală. Fiecare notificare declanșează recompensa neuronală (eliberarea de dopamină), creând o dependență și un ciclu vicios: stimulează neliniștea.”, explică Diaconeasa.
Mateescu consideră că detox-ul digital va câștiga popularitate datorită limitării cantității de informații accesibile.
Presiunea „vacanței perfecte” pe social media
Timpul petrecut online și dependența de rețelele de socializare pot transforma vacanțele în „spectacole pentru publicul online”.
„Postarea și regizarea momentelor pentru a „da bine” te deconectează de prezent, de propriile dorințe și creează anxietate de performanță.”, remarcă experta.
„Este important pentru creatorii de conținut să ofere conținut mai autentic, să nu ne facem imagini frumoase și să arătăm situații reale, momente de bucurie, dar și situații dificile.”
De ce ne vine greu să ne deconectăm
- Dependență neurologică (ciclul dopaminergic) – Notificările eliberează dopamină, creând o nevoie continuă de recompense.
- Teama de a rata experiențe (FOMO) – Dorința de a evita sentimentul de izolare.
- Anxietate socială și nevoia de apartenență – Online-ul este o modalitate principală de a menține conexiuni.
- Mecanism de coping și evitare – Utilizarea online ca modalitate de evadare din stres.
- Bariere fizice și psihologice – Obiceiuri, identitate online, lipsa alternativelor.
- „Fear of Silence” – Aversiunea față de liniște și plictiseală.
- Presiunea profesională și socială – Așteptările de răspuns rapid și necesitatea de a fi online pentru muncă.
„Există balanță, atâta timp cât omul rămâne om”
Mateescu şi Diaconeasa analizează impactul AI asupra vieții noastre, constatând că AI poate amplifica sau diminua dependența, în funcție de dezvoltare.
„Suntem foarte aproape de punctul în care traficul fals pe internet depășește utilizatorii reali.” Există balanță sau șansa la o balanță, atâta timp cât corpul uman rămâne în esență biologic, cu nevoi, emoții și percepții pe care spațiul digital nu le va putea îndeplini integral.”, afirmă Mateescu.
AI-ul poate fi aliat în gestionarea vieții digitale, dacă este dezvoltat cu responsabilitate.
„În final, sănătatea ta stă și în abilitatea de a filtra informația digitală și de a te detașa de ce se simte bine, dar nu îți este benefic.”, declară Diana.
Mateescu pune accent pe importanța gândirii critice în fața abundenței de informații.
Soluții în școli: curriculum integrat care promovează sănătatea digitală transversal.
Soluții în familie: exemplul personal al părinților, reguli clare pentru utilizarea tehnologiei și comunicare deschisă.
