Un soldat ucrainean, eliberat recent din captivitate rusească, a relatat cum s-a întors acasă, alături de pisica sa adoptată, Myshko, cu care a petrecut peste patru ani în colonie.
Myshko, o pisică care a trăit alături de stăpânul său într-o colonie din Makeyevka, regiunea Donețk, ocupată, timp de patru ani și jumătate, a fost printre cei 84 de deținuți eliberați în cadrul schimbului din 14 august 2025. Alături de ea, s-a întors și Stanislav Panchenko, un soldat al Forțelor Armate ucrainene, în vârstă de 26 de ani, aflat în captivitate de peste șase ani. Un alt deținut civil, protectorul pisicii, care a fost încarcerat mai mult de șapte ani, așteaptă încă un schimb viitor, pentru a se întoarce acasă, conform publicației Novosti.
Atât pisica, cât și Stanislav au trecut printr-o experiență dificilă până la momentul schimbului. Myshko a fost internată timp de trei zile într-un spital. A fost primul animal eliberat printr-un schimb de prizonieri. Ulterior, mama tânărului soldat a venit să o ia acasă.
Stanislav a afirmat că mama sa și pisica se înțeleg deja bine. Pisica s-a adaptat rapid la mediul nou și și-a recăpătat starea fizică. Însă, mai trebuie să se obișnuiască cu sunetele alarmante, necunoscute, ale vieții în război.
Stanislav a mai povestit că el și un alt deținut au îngrijit pisica din vârstă fragedă.
„Un supraveghetor din partea administrației coloniei ne-a adus un pisoi mic de doar două săptămâni. Dacă ar fi fost abandonat, probabil nu ar fi supraviețuit. L-am hrănit, l-am îngrijit, dormea cu noi…”
La început, cei doi au crezut că este o pisică și au numit-o „Mouse”. Ulterior, au aflat că este un mascul, dar numele a rămas același. În timpul așteptării schimbului de prizonieri, toți deținuții au sperat să le vină rândul. Și cei doi protejatori ai pisicii, au început să se gândească la viitorul ei.
„Așa că am decis: cine iese primul, ia și pisica. Iarna trecută am comandat un sac special, cusut de alți deținuți. Ne-a fost confiscat de trei ori de gardieni, dar l-am recuperat de fiecare dată.”
La data de 25 iulie, când s-a aflat că Stanislav va fi eliberat, a fost clar că va lua cu sine și pe Myshko.
Administrația coloniei nu s-a opus, deoarece pisicile nu sunt considerate bunuri culturale și nu sunt interzise la transport. Totuși, drumul a fost unul dificil. Până la Rostov, totul a decurs normal, dar în avionul militar, deținuții au fost așezați jos, cu ochii acoperiți și mâinile legate. Myshko a fost așezată în spatele lui Stanislav, care a simțit mișcările ei, semn că era bine.
La o oprire de noapte, prizonierii au fost lăsați pe iarbă pentru nevoile fiziologice. Stanislav a îndepărtat puțin banda de pe ochi pentru a verifica starea pisicii; aceasta era bine, dar nu putea fi scoasă din geantă. La finalul drumului, Myshko și-a făcut nevoile în geantă, fiind închisă acolo aproximativ 24 de ore. Nu a mâncat nimic, doar puțină apă.
În autobuzele care i-au adus la locul schimbului, prizonierilor li s-a oferit apă și hrană. Ajungând la spital, Stanislav i-a anunțat pe medici despre pisică. Reacția medicilor a fost: „Ce pisică?! Viu?” Apoi, le-a arătat geanta și le-a explicat situația.
Personalul medical și ceilalți pacienți din salon l-au primit surprinși. Pisica a fost hrănită, i-a fost asigurată toaleta și apoi a fost luată de mama lui Stanislav, care știa că va veni cu ea. Acum, Myshko se adaptează la viața în Ucraina liberă.
Stanislav provine dintr-o familie numeroasă, cu cinci frați și o soră. Trei dintre frați, inclusiv el, au luptat pentru Ucraina. Un frate a decedat în martie 2024, lăsând în urmă o soție și doi copii.
Stanislav a fost capturat în ianuarie 2019, în apropiere de Gorlovka, în timp ce mergea spre postul său. Vorbea cu mama sa la telefon când a fost atacat și a leșinat. După trei ani, ocupanții au publicat imagini cu interogatoriul său. A fost bătut și forțat să facă declarații negative despre serviciul său militar, însă autoritățile ucrainene au avertizat că astfel de declarații sunt făcute sub constrângere.
Procesul său a avut loc în octombrie 2019. A fost condamnat la 17 ani pentru „tentative de preluare a puterii” și „instruire în acest scop”. Colegii de detenție își amintesc de el ca fiind un om curajos și optimist.
