Conform unui comunicat transmis AGERPRES, IMM România solicită, printre alte propuneri, desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) și restructurarea Ministerului Culturii prin transferul tuturor atribuțiilor și responsabilităților acestui organism.
De asemenea, reprezentanții asociației cer stabilirea cât mai rapidă a unui singur organism comun de colectare pentru toate domeniile creative și toate categoriile de drepturi de autor, conform Directivei 2014/26/UE, pentru simplificarea și eficientizarea sistemului de încasare a remunerațiilor.
Organizația patronală mai propune reducerea perioadei de funcționare a noului organism colectiv de la maximum trei ani, așa cum este prevăzut în proiect, la maximum trei luni de la intrarea în vigoare a legii revizuite, și eliminarea celor doi colectori comunitari care ar urma să opereze în termen de 60 de zile de la adoptarea legii, aceștia fiind responsabili de colectarea remunerațiilor până la operaționalizarea organismului comun de colectare.
„Directiva europeană urmărește scăderea costurilor administrative. Existența a două structuri administrative separate pentru aceeași activitate de colectare duce la creșterea cheltuielilor de funcționare ale Organismelor de Gestiune Colectivă (OGC), reducând astfel fondurile destinate artiștilor. Implementarea unui colector unic este soluția optimă pentru simplificarea proceselor administrative ale comercianților și pentru maximizarea veniturilor beneficiarilor de drepturi”, se menționează în document.
Totodată, IMM România solicită obținerea unei singure licențe de la un singur organism comun de colectare pentru toate domeniile creative și toate categoriile de drepturi de autor, pentru a facilita și eficientiza procesul de licențiere, precum și stabilirea unei proceduri unice pentru emiterea tuturor licențelor neexclusive.
De asemenea, organizația cere implementarea unui tarif unic pentru utilizatori, de către un singur organism colectiv, pentru toate domeniile de creație și drepturile de autor.
„Remunerațiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică a utilizării drepturilor, ținând cont de caracteristicile și amploarea utilizării operelor protejate. Pentru majoritatea membrilor noștri, muzica este un element secundar, nu sursa principală de venit. Valoarea economică a muzicii într-un magazin, mijloc de transport sau spațiu de cazare este nesemnificativă comparativ cu cea într-un local de divertisment”, se precizează în comunicat.
Astfel, taxele pentru anumite activități economice ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cele aplicate în cazul cluburilor, altfel mulți antreprenori ar putea renunța la difuzarea muzicii ambientale în spațiile comerciale, conform aceluiași document.
Potrivit Legii dialogului social 367/2022, confederațiile patronale reprezentative la nivel național sunt parteneri de dialog social, având ca scop apărarea intereselor firmelor membre, care reprezintă peste 80-90% dintre utilizatorii plătitori. Participarea organizațiilor patronale la negocierea metodologiilor va asigura echilibrul între plătitori și beneficiarii remunerațiilor, susțin reprezentanții asociației.
IMM România mai solicită includerea în proiectul de lege a unei prevederi pentru limitarea penalităților excesive pentru muzica ambientală.
„În prezent, metodologiile aprobate conțin clauze penale care obligă utilizatorii la plata triplei remunerații în cazul lipsei autorizației, o practică punitivă care depășește cadrul reparator al dreptului civil și prevederile Directivei 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală”, se mai menționează în comunicat.
