O propunere legislativă a aprins dezbateri aprinse în această vară, determinându-ne să revenim din concedii pentru a analiza modul în care vor fi reglementate pensiile private în România.
Numeroasele modificări legislative îngreunează stabilirea sumelor de pensie și a taxelor aferente.
Având în vedere perspectiva îmbătrânirii populației, scăderea natalității și prelungirea vieții, pensiile private și ocupaționale vor juca un rol crucial în economia României, reducând povara bugetului asigurărilor sociale. Însă, contextul economic și social din România – cu venituri printre cele mai mici din Uniunea Europeană – face ca pensionarii să se bazeze în principal pe pensia de stat.
Modificările legislative repetate ale sistemului de pensii de stat, implementate treptat între 2004 și 2020, au creat incertitudine în privința sumelor, taxelor și impozitelor aferente pensiilor de stat, precum și a impozitării veniturilor din pensiile private sau alte investiții.
După 17 ani de funcționare a pilonului II, beneficiarii actuali au aceleași așteptări ca și generațiile anterioare.
Lipsa unei comunicări eficiente și a unei campanii de informare ample cu privire la pensiile private complică acceptarea lor ca supliment la pensia de stat. Sistemul public de pensii este afectat de scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrație. Pe fondul contextului economic incert, cu inflație și creștere a costului vieții, finanțele personale și bugetele gospodăriilor sunt sub presiune.
Printre principalele provocări legate de pensii se numără lipsa clarității și predictibilității privind veniturile la pensie.
Costurile asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung nu sunt întotdeauna luate în considerare în planificarea financiară a pensionării, în lipsa unor indicii clare privind modificările legislative și impozitarea.
Prioritățile financiare pe termen scurt stau în calea planificării pensionării
Gospodăriile din România sunt adesea constrânse financiar, iar angajații prioritizează cheltuielile curente, cum ar fi creditele, alimentele și educația copiilor, amânând planificarea pensionării. Un studiu recent indică faptul că o treime din români nu reușește să economisească. Mulți sunt reticenți la a lua măsuri pentru armonizarea veniturilor și cheltuielilor viitoare din cauza lipsei de educație financiară.
Termenii tehnici și conceptele financiare complexe, precum lichiditățile, strategiile de investiții și proiecțiile pensiilor private, nu sunt la îndemâna tuturor cetățenilor, ceea ce afectează înțelegerea și acceptarea.
Dificultatea de evaluare a performanțelor furnizorilor de pensii private, precum și a datelor statistice, afectează luarea deciziilor de investiții.
Claritate, transparență și platforme comparative pentru pensiile private
Ar fi esențial ca viitoarea legislație să prevadă o informare clară, accesibilă și comparabilă a randamentelor produselor financiare. Sunt necesare platforme neutre și comparatoare care să susțină procesul de luare a deciziilor.
În proiectul legislativ actual, există confuzii legate de concepte precum „membru”, „participant”, „beneficiar” și „supraviețuitor”, neclare pentru un consumator mediu. Observațiile consumatorilor sugerează confuzii referitoare la beneficiarii de moștenire, aspect care evidențiază necesitatea unei comunicări simplificate.
Proiectul de lege se concentrează asupra reglementării ecosistemului pentru pensiile private, fără a utiliza termenul „consumator” în text. Implicațiile asupra cetățenilor, care vor fi consumatori de servicii financiare, sunt semnificative.
Proiectul legislativ se referă la trei acte normative esențiale pentru sistemul pensiilor private în România: Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006 și Legea nr. 1/2020. Intrarea în vigoare este programată la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Inconsistențe în privința fondurilor pentru Pilonul II și utilizarea activului acumulat.
Proiectul introduce diferite tipuri de pensii, inclusiv pensii cu retragere programată și pensii viagere. O problemă este alegerea indemnizației sociale ca referință pentru pensia lunară de tip retragere programată. Expunerea de motive nu oferă o fundamentare temeinică a acestei alegeri.
Valoarea indemnizației sociale este utilizată ca punct de referință în calculul unor valori minime pentru pensiile private, generând o dezbatere privind logica și echitatea.
Caracteristicile pilonului II, asemănătoare cu pilonul I
Pilonul II prezintă caracteristici de solidaritate și redistribuire specifice pilonului I (pensiile publice), indiferent de modul de contribuție individuală de-a lungul vieții. Această particularitate poate afecta negativ contribuabilii cu venituri mai mari, care speră la un nivel de viață mai bun la pensie.
Inegalitățile dintre contributorii cu venituri mai mari și cei cu venituri mai mici vor fi accentuate.
Un număr semnificativ de pensionari beneficiază de indemnizația socială.
Este necesară o reevaluare a metodelor de distribuire a sumelor acumulate în pilonul II, pentru a atenua disparitățile între contributori și a reflecta mai bine efortul financiar al fiecăruia.
Lipsa unor modificări care să re-apropie pilonul II de perspectivele inițiale ale contribuabililor ar putea duce la o migrare a forței de muncă către sisteme de pensii mai atractive.
Calculul pensiilor din pilonul II necesită o reevaluare pentru a reflecta mai bine contribuția individuală, în special în cazul decesului.
Excepții posibile la incasarea sumelor inițiale.
Nu există justificare pentru compararea pilonului III cu indemnizația socială, deoarece acesta este un pilon facultativ, dependent de deciziile și capacitatea financiară a fiecărui individ.
Pilonul III nu oferă o valoare adecvată pentru banii investiți, din cauza unor factori cum ar fi riscul de deces înainte de epuizarea contului sau scăderea rentabilității fondului.
Ar fi recomandabil să se clarifice modalitățile de plată din pilonul II și din pensiile facultative, luând în considerare aspecte precum excepțiile pentru boli grave, evitare a falimentului personal sau inexistența moștenitorilor.
Este necesară o clarificare a unor prevederi lacunare, inclusiv aspecte referitoare la comisioanele legale, iar plafonarea acestor sume ar fi un avantaj pentru contribuabili. Este necesară soluționarea litigiilor dintre diferite categorii de persoane.
Conform standardelor internaționale, consumatorii trebuie să beneficieze de un tratament echitabil în relația cu furnizorii de servicii financiare.
Prin acest demers, urmărim o reglementare corectă a pieței de pensii private, care să sprijine consumatorii în planificarea financiară a vârstei înaintate.
