Coeficientul de ocupare a forței de muncă (15-64 ani) în al doilea trimestru al anului 2025 a fost de 63,3%, printre cele mai mici din Europa, conform Institutului Național de Statistică.
În practică, populația activă cuprinde 8,22 milioane de români, dintre care 7,73 milioane sunt ocupați, iar aproximativ 490.000 sunt șomeri.
Piața muncii, într-o perioadă de contracție, determină tot mai mulți români să accepte locuri de muncă cu jumătate de normă sau roluri nepotrivite cu competențele lor. Această scădere a fost confirmată și de Banca Centrală, care, în discuțiile conducerii, a menționat: „Datele actuale evidențiază atât o diminuare a numărului de angajați din economie în lunile aprilie și mai, cât și o reducere a ratei șomajului trimestrial în ansamblul celui de-al doilea trimestru, în timp ce sondajele de specialitate din iulie indică o slăbire accentuată și generalizată a intențiilor de angajare pe o perioadă foarte scurtă.”
Rata oficială a șomajului în România rămâne redusă, la 5,8%. Cu toate acestea, în spatele acestei cifre, se ascund semne ale unei dificultăți crescânde în găsirea unui loc de muncă stabil cu normă întreagă, într-o perioadă de încetinire semnificativă a angajărilor.
Un indicator mai precis al ratei șomajului ar fi unul care să includă persoanele care lucrează cu jumătate de normă și doresc un loc de muncă cu normă întreagă, precum și pe cei care și-au pierdut speranțele într-o angajare și au renunțat la căutarea unui loc de muncă.
Cei peste 110.000 de oameni care doresc și sunt disponibili să lucreze mai multe ore decât în prezent reprezintă peste o treime din numărul total al persoanelor cu program de lucru parțial. „Subocuparea este noul șomaj”, potrivit unor economiști.
Dacă am include cei 110.000 de români care lucrează part-time, deși doresc full-time și cei aproximativ 150.000 de descurajați, rata șomajului ar crește la 9,7%.
Preocupări persistă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă a tinerilor (15-24 ani), care a fost de doar 18,7% vara trecută, conform datelor statistice.
O persoană, din zona Ialomița, a experimentat dificultăți în găsirea unui loc de muncă adecvat după închiderea pensiunii în care lucra. Opțiunile disponibile nu corespundeau calificărilor sale, necesitând compromiteri.
Un alt exemplu este al unui specialist în design grafic, a cărui activitate a stagnat din cauza pierderii clienților și a dificultăților de a găsi noi colaborări, determinându-l să își reconsidere cariera profesionala.
„Mă îndoiesc de abilitățile mele. Simt că întreaga mea carieră s-a terminat. Companiile din domeniul meu de expertiză caută fie angajați ieftini, fie se descurcă cu inteligența artificială. Nimic nu indică nevoie de personal calificat în carne și oase”, a declarat el.
Mulți români sunt nevoiți să accepte locuri de muncă cu jumătate de normă datorită diferitelor contexte. Unii necesită timp suplimentar pentru îngrijirea rudelor, studiu sau au preferințe pentru un program de lucru mai flexibil. Alții își asumă sarcini parțiale în timp ce caută un loc de muncă cu normă întreagă.
Un procent semnificativ de șomeri părăsesc piața muncii nu din proprie opțiune, ci din necesitate. O persoană, a lucrat timp de 12 ani la o fabrică de textile, dar a fost nevoită să renunțe la job din cauza responsabilităților îngrijirii unui membru al familiei.
