În urmă cu 4 ani, România se clasa pe locul zece în UE privind șomajul la tineri (15-24 ani). Anul trecut, țara noastră a urcat pe locul trei, potrivit datelor Eurostat.
Potrivit Eurostat, șomajul juvenil este în medie de aproximativ 24%, după Spania și Suedia. În zonele rurale, șomajul tânără depășește 30%, deși această cifră nu reflectă complet realitatea, lipsind date detaliate din partea autorităților statistice românești.
Spania a avut întotdeauna o rată a șomajului mai mare decât media, dar, ca și în România, o parte semnificativă a șomerilor activează în economia informală, primind concomitent ajutor social.
Și în România, „tinerii apar ca șomeri, dar nu sunt”, afirmă un expert, explicând extinderea și diversificarea economiei paralele.
Șomajul la tinerii din zonele rurale depășește 30%, deși există mii de locuri vacante. Această discrepanță se datorează concentrării locurilor de muncă în marile orașe, iar oportunitățile din mediul rural sunt limitate (agricultura mecanizată, salarii reduse), după cum explică un expert. Tinerii au așteptări salariale mai mari și sunt atrași de economia informală sau ilegală, unde profitabilitatea este rapidă.
Creșterea economiei formale este însoțită de o dezvoltare similară a economiei informale. Mulți tineri apar statistic ca șomeri, dar lucrează în această economie paralelă. Lipsa unui cadru de date precis îngreunează implementarea unor politici eficiente.
De asemenea, se observă un efect Stolper-Samuelson și o scurgere de creier: integrarea piețelor cu niveluri diferite de dezvoltare (ex: România vs. UE) determină pierderea unor sectoare avansate în țările mai puțin dezvoltate. Tinerii calificați emigrează, iar cei cu calificări reduse rămân în economia informală. Îmbătrânirea populației și permanentizarea seniorilor pe piața muncii afectează oportunitățile tinerilor.
Problema a devenit o preocupare și pentru Banca Națională a României (BNR), având în vedere provocările demografice semnificative care vor influența piața muncii.
Șomajul este de aproape 7 ori mai mare la persoanele cu studii reduse
Analiza BNR evidențiază o problemă gravă pe piața muncii: șomajul este de aproape 7 ori mai ridicat la persoanele cu nivel scăzut de educație (13,6%, pentru absolvenții gimnaziali), comparativ cu 2% la absolvenții universitari.
Piața muncii din România este foarte polarizată, iar în următorii 10 ani se va intensifica deficitul de forță de muncă, în special la extremele nivelului educațional.
Conform previziunilor pentru 2035, cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști (un sfert din locurile disponibile). Ocupațiile cu calificări mai reduse – muncitori în extracție, construcții, prelucrare și transport – vor constitui 7% din totalul locurilor vacante.
Inteligența artificială va influența și mai departe locurile de muncă (prin dispariția sau crearea de noi posturi). Unele posturi vor fi automatizate, iar altele vor crește datorită implementării AI, mai ales în domeniul modelarea și inteligența de afaceri.
Potrivit studiilor firmelor de consultanță, beneficiile AI includ și sporirea productivității muncii, domeniu în care România a depășit Bulgaria și Polonia, dar e încă la o distanță considerabilă față de țări ca Belgia, Austria sau Danemarca.
Pentru majoritatea tinerilor, banii nu sunt cel mai important aspect al carierei
Printre cauzele ridicatei rate a șomajului la tineri se numără și salariile mici.
Un sondaj realizat de o platformă online de recrutare indică că salariomul dorit de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani se situează între 3.000 și 7.000 de lei. Pentru 9 din 10 tineri, banii sunt însă al doilea factor important, poziția principală fiind acordată posibilității de muncă remote sau hibrid.
Abandonul școlar este și el ridicat – 16,6% în România în 2023, iar numărul tinerilor care activează simultan în învățământul și pe piața muncii este cel mai mic din UE.
România deține cea mai mare proporție de tineri (15-29 de ani) care nu doresc să muncească, această proporție aproape dublându-se în ultimii 10 ani.
