Lipsa de odihnă nocturnă implică mult mai mult decât simpla oboseală. Cercetările demonstrează că, la persoanele vârstnice, somnul insuficient și întrerupt afectează capacitatea creierului de a elimina substanțele reziduale, contribuind la probleme de memorie și la un risc crescut de afecțiuni neurologice, precum Alzheimer. Dar cât somn avem nevoie cu adevărat?
Specialiștii susțin că necesarul de somn variază. Deși petrecem o treime din viață dormind, nu toți avem nevoie de opt ore pe noapte. Cantitatea optimă diferă în funcție de vârstă: bebelușii și copiii necesită mai mult odihnă, iar persoanele de peste 65 de ani pot funcționa bine și cu un timp de somn ușor sub intervalul recomandat pentru adulți (7-9 ore).
Iată perspectivele specialiștilor asupra duratei necesare, ținând cont și de diferențele de gen.
Somnul rămâne un mister, în ciuda importanței sale fundamentale pentru sănătate. Calitatea odihnei nocturne este mai crucială decât cantitatea, conform experților.
„Cauzele nu sunt pe deplin elucidate, însă somnul este esențial pentru toți”, explică dr. Rafael Pelayo, specialist în somnologie la Universitatea Stanford.
„În timpul somnului, are loc un proces vital de regenerare. Este cea mai firească formă de îngrijire personală”, afirmă specialistul, citat de Associated Press.
Majoritatea adulților au un interval optim de somn cuprins între 7 și 9 ore pe noapte, interval asociat cu cel mai mic risc de afecțiuni de sănătate, conform lui Molly Atwood, specialist în medicină comportamentală a somnului la Johns Hopkins.
Un somn constant sub 6 ore sau peste 9 ore crește riscurile de diverși factori de risc, deși fiecare persoană este unică.
Atunci când ne reglăm necesarul de odihnă, concentrarea pe calitatea somnului este mai importantă, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă, susțin specialiștii.
„Important este să ne trezim simțindu-ne revigorați”, explică Pelayo. „Dacă cineva doarme multe ore, dar se trezește obosit, există o problemă. Este ca și cum ai părăsi un restaurant preferat flămând”, afirmă specialistul.
Nevoia de somn evoluează odată cu vârsta
Necesarul de somn se adaptează în funcție de etapele vieții. Nou-născuții necesită cel mai mult somn, între 14 și 17 ore pe zi.
„Când suntem copii, nevoia de somn este mai mare, fiindcă ne dezvoltăm rapid”, explică Atwood.
Fondul Național American pentru Somn recomandă ca majoritatea adulților între 26 și 64 de ani să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Persoanele vârstnice pot avea nevoie de un timp de odihnă ușor mai scurt, iar tinerii (16-25 ani) pot avea nevoie de un pic mai mult somn.
În timpul nopții, ciclurile de somn durează aproximativ 90 de minute.
În prima parte a nopții, predomină faza de somn profund (non-REM), esențială pentru refacerea și regenerarea organismului și eliberarea hormonului de creștere.
În a doua jumătate a nopții, somnul profund este înlocuit treptat de somnul REM (mişcări rapide ale ochilor), asociat cu visele și consolidarea memoriei. În această etapă, informațiile sunt procesate pentru memorarea pe termen lung.
Copiii petrec o proporție semnificativă din totalul somnului în faza de somn profund, dar această proporție scade odată cu vârsta.
Pubertatea marchează diferențe între sexe în ceea ce privește somnul.
Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații?
Cercetările nu indică o nevoie mai mare de somn la femei comparativ cu bărbații, însă în medie, femeile dorm puțin mai mult.
Diferențele sunt evidente încă din adolescență. Deși necesarul de somn este similar, adolescentele, în medie, dorm mai puțin decât băieții și raportează mai frecvent probleme de somn.
După nașterea unui copil, femeile se trezesc mai des pentru îngrijire, limitând semnificativ timpul de odihnă, conform experților.
Schimbările hormonale afectează calitatea ciclului de somn și odihnă, în special în timpul sarcinii și menopauzei.
„În menopauză, femeile pot experimenta o scădere a calității somnului, cu treziri frecvente și prelungite pe timpul nopții”, explică un specialist.
De asemenea, nevoia de somn poate crește înainte de menstruație.
„Există momente când organismul îți indică nevoia de mai mult somn. Este vital să înțelegi aceste semnale”, mai adaugă specialiștii.
Când este indicat să căutăm asistență pentru probleme de somn?
Dacă experimentați iritabilitate, dificultăți de concentrare sau stări de oboseală cronică, este posibil să nu dormiți suficient. Pe termen lung, lipsa de somn poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv depresie, afecțiuni cardiovasculare (cum ar fi hipertensiunea arterială), risc crescut de infarct și accident vascular cerebral, imunitate slăbită și un risc sporit de instalare a Alzheimer.
Dacă respectați intervalul recomandat de ore de somn, dar vă treziți obosiți, este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a exclude alte posibile afecțiuni.
Concluzie: Necesarul de somn variază individual, dar calitatea odihnei este esențială. Dacă nu vă treziți odihniți, e posibil să existe o problemă. Cercetările sugerează ascultarea organismului și solicitarea de asistență specializată dacă este cazul.
Somnul insuficient și eliminarea deșeurilor din creier
Cercetări recente arată că somnul insuficient la persoanele în vârstă poate afecta capacitatea creierului de a elimina substanțele reziduale.
Studiile se concentrează pe modul în care calitatea somnului influențează funcțiile cerebrale.
Cercetările anterioare au corelat lipsa de somn cu declinul cognitiv. Studiile se axează pe sistemul glimfatic, o rețea responsabilă de îndepărtarea substanțelor reziduale din creier. Acest sistem este crucial pentru sănătatea cerebrală, mai ales pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Somnul, declinul memoriei și afecțiunile neurologice
Cercetătorii analizează cum perturbările sistemului glimfatic pot contribui la declinul memoriei la persoanele cu somn de calitate slabă. Atunci când acest sistem nu funcționează eficient, proteinele nocive se acumulează, proces asociat cu afecțiuni neurologice precum Alzheimer, Parkinson și epilepsie.
„Calitatea somnului, funcțiile cerebrale și funcționarea sistemului glimfatic sunt interconectate. Înțelegerea modului în care calitatea somnului influențează sistemul glimfatic oferă o perspectivă asupra mecanismelor care stau la baza schimbărilor legate de memorie la bătrâni”, susțin cercetătorii.
Concluzii
Studiile arată că somnul precar afectează funcția creierului, prin afectarea sistemului glimfatic care contribuie la diminuarea funcției de memorie.
Menținerea unei funcționări eficiente a sistemului glimfatic este crucială pentru îmbătrânirea sănătoasă.
Rezultatele confirmă rolul vital al calității somnului asupra performanței cognitive. Memoria este sever afectată în cazul problemelor de somn.
