O proporție semnificativă de români, 55%, consideră că toate partidele din țară ar trebui să dispară și înlocuite. Un studiu realizat de INSCOP a arătat, de asemenea, că jumătate dintre respondenți ar vota un partid nou.
„Nivelul ridicat al nemulțumirii față de partidele actuale, relevat de cele 55% care doresc dispariția lor și înlocuirea cu formațiuni noi și de 50% care deklară că ar vota un partid nou, sugerează o criză de încredere în clasa politică tradițională și o dorință de reconstrucție a sistemului politic, depășind simple nemulțumiri punctuale față de guvernare”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Mai mult, el a subliniat că procentul celor care ar vota un partid nou a crescut de la 30% în 2015 la 50% în prezent, „ceea ce confirmă, cel puțin declarativ, disponibilitatea românilor de a transforma dezamăgirile într-o acțiune politică.”
„Profilul demografic al persoanelor care doresc înlocuirea partidelor existente și sunt dispuse să voteze formațiuni noi evidențiază că tinerii (18-29 de ani, dar și 30-44 de ani) sunt mai nemulțumiți de partidele actuale și mai deschiși către partide noi. Tendințe similare, dar mai accentuate, sunt observate la angajații din mediul privat, persoanele cu educație primară și electoratul AUR”, a adăugat Ștefureac.
Majoritatea românilor susțin dispariția partidelor actuale
Susținerea afirmației că toate partidele existente ar trebui înlocuite cu altele noi este exprimată de 45% dintre votanții PSD, 34% dintre cei PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre votanții AUR. De asemenea, 58% dintre bărbați și 53% dintre femei, 62% dintre tinerii sub 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani sunt de acord cu afirmația. Același sprijin îl acordă 72% din cei cu educație primară, 55% cu educație medie, 35% cu educație superioară, 44% din locuitorii din București, 49% din locuitorii din zone urbane cu peste 90.000 de locuitori, 61% din urbanul mic, 58% din rural și 43% dintre angajații statului, respectiv 57% dintre cei din privat.
În opoziție, 46% dintre votanții PSD, 64% dintre cei PNL, 65% dintre cei USR și 27% dintre cei AUR se declară împotriva înlocuirii partidelor. Această poziție este adoptată și de 39% dintre bărbați și 43% dintre femei, 37% dintre tinerii sub 30 de ani, 37% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 44% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani și 43% dintre cei peste 60 de ani. Procentul de dezacord include 22% dintre cei cu educație primară, 41% cu educație medie, 64% cu educație superioară, 55% din București, 49% din urbanul mare, 35% din urbanul mic, 36% din rural, 53% dintre angajații statului și 42% dintre cei din privat.
AUR, cei mai interesați de un nou partid
Un procent de 60% dintre votanții AUR ar fi dispuși să îi acorde votul unui partid nou. 54% dintre bărbați, 48% dintre femei, 64% dintre tinerii sub 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani au declarat același lucru. În ceea ce privește alte categorii socio-demografice, 53% din cei cu educație primară, 50% cu educație medie, 49% cu educație superioară, 46% din București, 52% din urbanul mare, 54% din urbanul mic, 49% din rural, 46% dintre angajații statului și 60% din cei din privat sunt dispuși să acorde votul unor partide noi.
În schimb, 42% dintre votanții PSD, 44% dintre cei PNL, 50% dintre cei USR și 21% dintre cei AUR nu ar vota un partid nou înființat. Dintre categorii, 27% dintre bărbați și 30% dintre femei, 18% dintre tinerii sub 30 de ani, 23% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 27% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani și 40% dintre cei peste 60 de ani s-au declarat în acest sens. 26% dintre cei cu educație primară, 31% cu educație medie, 25% cu educație superioară, 26% din București, 31% din urbanul mare, 28% din urbanul mic, 29% din rural, 25% dintre angajații statului și 22% dintre cei din privat nu ar vota un partid nou.
O categoriei de persoane, 20% dintre votanții PSD, 22% dintre cei PNL, 16% dintre cei USR și 19% dintre cei AUR nu s-au declarat hotărâți.
- Metodologia studiului: Datele au fost colectate în perioada septembrie 1-9, 2025, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion reprezentativ de 1103 persoane, cu o eroare maximă de ± 2.95%, la un nivel de încredere de 95%.
