Moldova și Zone din Ucraina
Diana Șoșoacă, europarlamentară și lider al Partidului S.O.S., își dorește să candideze din nou pentru funcția de președinte al României, deși candidatura ei a fost respinsă de Curtea Constituțională în octombrie 2024. Motivul respingerii a fost legat de atitudinea sa față de legea fundamentală și de declarațiile sale despre politica externă a României, considerate contrare dreptului internațional.
După o vizită la Palatul Cotroceni, unde au prezentat poziția partidului S.O.S. privind posibilitatea trimiterii de trupe militare în Ucraina, reprezentanții formațiunii au adoptat o poziție asemănătoare cu propaganda rusă și cu declarațiile administrației de la Kremlin, precum și cu pozițiile candidatului extremist Călin Georgescu.
„România solicită negocieri imediate cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție de pace și reconstrucție. Susținem unirea Republicii Moldova și a teritoriilor românești din Ucraina cu România, teritorii smulse prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Acest pact este denunțat, dar reimpus politic de Ucraina, comportându-se la fel ca Uniunea Sovietică. Unirea acestor teritorii cu țara mamă este un act de reparare istorică, normal și legitim, care va contribui la stabilitatea zonei și la dezvoltarea și pacea locuitorilor, majoritatea dintre ei etnici români”, se arată într-un comunicat al S.O.S., semnat de Șoșoacă și de liderii grupului, Dumitru Coarnă și Clement Sava.
Ideea divizării Ucrainei de către statele vecine a mai fost promovată anterior de personalități politice din Rusia, precum Vladimir Jirinovski, Nikolai Patrușev sau Dmitri Medvedev. Această idee a fost susținută și de Călin Georgescu.
De asemenea, S.O.S. a solicitat Consiliului European să invite președintele SUA Donald Trump și pe președintele Rusiei Vladimir Putin la negocieri cu UE, cu scopul de a opri sancțiunile împotriva Rusiei și de a stabili un plan de pace european.
Șefa Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, și-a manifestat susținerea unui candidat criticat de procurori pentru acțiuni considerate împotriva ordinii constituționale. Totodată, Gavrilă a criticat legile privind doborârea dronelor și desfășurarea operațiunilor militare, considerându-le o lovitură de stat și o încălcare a democrației.
Gavrilă a criticat ferm acțiunile politicienilor care susțin ideea unei intervenții militare în Ucraina, considerând că românii nu doresc să-și trimită copiii la război.
A apărut îngrijorare cu privire la implicarea unor grupuri politice în mobilizarea susținerii electorale pentru Călin Georgescu.
În slujba victimizării lui Călin Georgescu
Anamaria Gavrilă a acuzat sistemul de a supraveghea și influența procesul electoral în detrimentul lui Călin Georgescu.
România nu a mai avut un președinte care să obțină peste 70% din voturi de la primul mandat al lui Ion Iliescu.
În ultimele declarații, Gavrilă a reacționat la reținerea lui Călin Georgescu, exprimând dubii cu privire la independența justiției. Georgescu nu a fost reținut, ci plasat sub control judiciar. Informațiile vehiculate de Gavrilă au fost denunțate drept dezinformări de pe rețelele sociale.
Foto: Agerpres
