Mită, bacșiș, favoruri, compromisuri, daruri, recunoștință, influență. Mărturia fostului vicepremier Dragoș Anastasiu a dezvăluit implicarea corupției la români, în toate formele sale. Fenomenul șpăgii, o problemă cu rădăcini adânci în societate, a devenit un instrument complex, utilizat atât pentru supraviețuire, cât și pentru îmbogățire.
Șpagă și tradiții
Ce motive determină oamenii să practice oferirea de sume de bani sau avantaje pentru rezolvarea problemelor? Etica sau interesul personal? Moralitatea sau recunoștința? Un fenomen vechi, perpetuat în prezent?
Despre corupție la români s-ar putea scrie numeroase studii, examinând aspectele sale de supraviețuire, regret sau înșelăciune.
Cercetând istoric istoria corupției, experții consultați, au evidențiat că fenomenul este prezent de-a lungul timpului, de la civilizațiile egiptene și grecești, la cele romane.
La noi, ca și în alte părți ale lumii, găsim de secole practici precum mită, trafic de influență, șantaj și interes material – toate acestea duc la obținerea de beneficii necuvenite.
„Pentru a accesa, trebuia un dar”
Aida Ivan, psihoterapeut, a explicat că, de la gesturi banale la acte de corupție grave, această practică a pătruns adânc în cultura noastră.
„Pentru români, și nu doar pentru ei, ideea de bacșiș este profund înrădăcinată. De-a lungul timpului, am învățat că uneori, pentru a accesa anumite servicii, era nevoie de o recompensă. Era nevoie de mult efort pentru a deschide uși fără a recurge la oferte sau compromisuri.”
Dar, pentru a accesa o slujbă sau a primi o decizie, era nevoie de un dar, de la un cadou banal până la celebrul plic. Însă, există credința că, în acest fel, se pot rezolva problemele. Necesită educație și un sistem corect pentru o rezolvare naturală, legală și fără compromisuri. Este nevoie de efort civic, atât din partea celui care oferă, cât și a celui care primește. Observăm, cu satisfacție, că se constată uneori o încercare de a scăpa de acest obicei.
Au existat momente în care anumite servicii puteau fi obținute doar prin complicitate. Dar, există progrese, unde probleme pot fi rezolvate fără a apela la astfel de metode. Cu toate acestea, în mintea unora, se perpetuează credința că numai așa se pot obține lucrurile.”
Importanța educației pentru schimbare
Aida Ivan subliniază necesitatea educației civice, atât la cei care oferă, cât și la cei care primesc.
Psihoterapeutul remarcă că generația tânără se detașează de această mentalitate, înțelegând că rezolvarea problemelor nu ar trebui văzută drept un favor, ci ca o obligație.
„Soluția este educația civică și o reglementare clară din partea statului, care să stabilească reguli clare, pentru a preveni corupția. Este important cum ne educăm și, mai ales, cum educăm tinerii. Trebuie să înțeleagă că drepturile se apără prin procese legale, transparente și transparente, fără favoruri și fără compromisuri. Rezultatul trebuie să fie un comportament normal și natural în interacțiunea cu autoritățile.”
Tinerii sunt mai deschiși la alte informații și experiențe, astfel că mentalitatea de a oferi compromisuri pentru rezolvarea problemelor se diminuează. Aceasta este o schimbare pozitivă importantă.”
Opinia unor personalități publice
În prezent, personalități publice au abordat subiectul corupției.
„Nu am afirmat că aș fi dat mită la poliție. Am expus situații în care exista dilema între respectarea legii sau evitarea unor probleme. Și exista varianta rezolvării prin negociere. Am remarcat sisteme ineficiente, inclusiv în procedurile de intrare și ieșire din țară, înainte de aderarea la UE.”
Dragoș Anastasiu: Mărturie despre mituirea pentru supraviețuire
Companiile din grupul lui Dragoș Anastasiu ar fi achitat sume importante unui funcționar ANAF pentru a preveni probleme fiscale.
Dragoș Anastasiu a recunoscut un model „de supraviețuire” în interacțiunile cu sistemul fiscal.
„Situația a solicitat măsuri de adaptare pentru a ne asigura supraviețuirea pe piața economică. În acest context, compania mea a achitat sume considerabile la stat”
Evaluări internaționale ale corupției
Rapoartele internaționale evidențiază implicarea corupției în sectorul public, inclusiv în sistemul medical.
„Mita este o problemă frecventă în unele domenii, inclusiv în sistemul de sănătate. Autoritățile au monitorizat și acționat, dar uneori ne-eficient. “
„Corupția și gestionarea necorespunzătoare a resurselor publice sunt răspândite.”
O problemă cronică
De ce se recurge la mită? Este o întrebare veche.
Observații din trecut ne pot ajuta să înțelegem originile mentale ale acestui fenomen.
„Influența grecilor a fost puternică în Țara Românească, ca și în alte aspecte ale vieții. Lăcomia și puterea au modelat multe evenimente.”
Observații din trecut furnizează perspective valoroase în contextul corupției.
„În Țara Românească, principii precum cinstea, onoarea și dreptatea erau adesea ignorate. Aceste practici dăuneau comunității, generând un cerc vicios.”
Situațiile descrise ilustrează complexitățile relațiilor dintre oameni și instituții.
Evoluția generatiilor tinere și dezvoltarea culturală vor defini viitorul acestei probleme.
Sursa foto: articol Gândul.
