Aproape jumătate din paturile din 48 dintre cele 353 de spitale publice contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt neutilizate. Acest fenomen nu se limitează la spitalele din județele mai mici, ci se observă și în cele cu infrastructură medicală avansată.
Aceste date rezultă dintr-un studiu intitulat „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, realizat de ASE, cu sprijinul unei rețele private de sănătate, și include numai secțiile pentru pacienți cu probleme acute de sănătate, excluzând secțiile pentru pacienți cronici, care au paturi separate.
Spitalul de Pneumologie „Sfântul Andrei” din Valea Iașului, județul Argeș, prezintă cel mai scăzut grad de ocupare a paturilor pentru pacienți acuți, cu doar 4,26% ocupate.
Spitalele din România cu cea mai redusă ocupare a paturilor
Printre cele mai slab populate spitale se numără:
- Spitalul de Pneumoftiziologie Sfântul Ștefan din București – grad de ocupare 18,54% a paturilor pentru pacienți acuți;
- Spitalul Orășenesc Victoria din județul Brașov – grad de ocupare 18,88%;
- Spitalul Orășenesc Făurei din județul Brăila – grad de ocupare 21,75%;
- Spitalul General CF Sibiu – grad de ocupare 23,69%.
Aceste unități sanitare funcționează sub capacitatea lor optimă, posibil datorită unei cereri reduse sau unui număr excesiv de paturi față de activitatea reală.
Dintre județele cu cele mai mici niveluri medii de ocupare a paturilor, se evidențiază Ialomița (42,56%), Teleorman (44,25%) și Giurgiu (48,51%), situându-se semnificativ sub media națională (54,60%).
În aceste județe, o parte importantă a paturilor rămâne constant subutilizată, fapt ce justifică o eventuală restructurare, potrivit studiului.
„Secții subutilizate” și în spitalele mari din București
Chiar și spitalele universitare se confruntă cu secții subutilizate. De exemplu, în București, în ciuda infrastructurii extinse, există spitale cu 1.213 paturi utilizate sub 30%.
Spitalele din București cu un grad scăzut de ocupare (sub 30%) în secțiile pentru pacienți acuți includ:
- Spitalul de Pneumoftiziologie „Sfântul Ștefan” – grad de ocupare 18,54%;
- Spitalul Universitar CF Witing – grad de ocupare 26,44%;
- Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” – grad de ocupare 29,49%.
Spitalul Universitar C.F. Iași, spre exemplu, are un grad de ocupare a paturilor pentru pacienți acuți de 38,43%.
Aceste date evidențiază faptul că problema subutilizării paturilor nu este limitată doar la spitalele din județele mai puțin populate.
Identificarea acestor spitale este crucială pentru optimizarea infrastructurii spitalicești, prin redistribuirea paturilor sau conversia lor pentru îngrijiri cronice sau paliative.
O posibilitate este conversia paturilor de acuți subutilizate în paturi pentru pacienți cronici sau paliative, având în vedere cererea crescută pentru aceste servicii.
De asemenea, este necesară o infrastructură nouă, modernizată, pentru a fi asigurate condiții optime de îngrijire pentru acești pacienți.
Reducerea numărului de paturi, o soluție posibilă
În România există 353 de spitale publice contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și 138.618 paturi de spital, dintre care 105.241 pentru pacienți acuți. Restul sunt destinate unor servicii de sănătate altele decât pacienții acuți.
Ministrul Sănătății a declarat că în România există spitale unde gradul de ocupare este foarte scăzut, chiar sub 20-30% și unde numărul de șefi de secție depășește numărul de pacienți.
Studiul recomandă reducerea numărului de paturi în spitale cu ocupare foarte scăzută (0-30%) cu 50%. În cazul unui grad de ocupare redus (30-50%), o reducere cu 20% este considerată justificată și sigură. Aceste măsuri ar putea conduce la reducerea cu aproximativ 10.058 de paturi în spitalele din România.
