Bolojan a prezentat câteva argumente, printre care faptul că perioadele premergătoare alegerilor sunt delicate și că proiecte valoroase pot fi abandonate. Un alt motiv este potențialul de politizare a deciziilor.
„Experiența mea din anii trecuți, în perioadele electorale locale și centrale, arată că nu este indicat să se propună noi inițiative sau proiecte importante, sau schimbări majore, în aceste perioade sensibile. Acestea riscă să fie percepute într-o manieră politică, și un proiect bun poate fi neglijat, doar pentru că ar putea fi exploatat politic”, a declarat Ilie Bolojan la Europa FM.
În aceste condiții, președintele interimar a sugerat că cel mai potrivit ar fi ca numirea să fie făcută de viitorul șef de stat.
„Din punct de vedere personal, nu cred că se va întâmpla acest lucru, deoarece o astfel de decizie ar genera noi controverse. Persoana desemnată, rolul său, și cine o reprezintă, ar deveni subiecte de dezbatere. Consider că, în următoarele trei luni, noul președinte, împreună cu Parlamentul, poate găsi o soluție pentru a asigura o conducere stabilă în următorii ani, inclusiv la SRI”, a concluzionat Bolojan.
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 mai (turul întâi) și pe 18 mai (turul doi).
SRI a rămas fără conducere de la demisia lui Eduard Hellvig, în iulie 2023. Hellvig a deținut cel mai îndelungat mandat la conducerea serviciului secret, opt ani și patru luni. De atunci, fostul președinte Klaus Iohannis nu a numit un nou director. Serviciul Român de Informații este condus momentan de prim-adjunctul lui Hellvig, generalul Răzvan Ionescu.
Între timp, Eduard Hellvig s-a reîntors în PNL, partid din care a plecat în martie 2015, când a fost numit director la SRI. Revenirea sa în partid a avut loc la o zi după demisia lui Nicolae Ciucă din fruntea PNL.
