Imagine: 1017119035, Licență: Royalty-free, Restricții: , Aprobare model: da, Mențiune drepturi: pressmaster, Panther Media GmbH / Alamy / Profimedia
Există riscul unei stagflări periculoase, avertizează Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor, subliniind necesitatea stabilității politice și corecției deficitului bugetar și a contului curent.
Stagflarea este extrem de dăunătoare, determinând simultan stagnare economică, inflație ridicată și creștere a șomajului, afectând grav puterea de cumpărare și oportunitățile de angajare.
Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor depășește creșterea salariilor, diminuând valoarea economiilor populației.
Șomajul crește din cauza scăderii cererii și a reducerii producției, agravează nivelul de trai și generează probleme sociale.
Investițiile și inovarea sunt afectate de incertitudinea financiară, iar companiile ezită să dezvolte noi afaceri sau să extindă activitatea.
Politicile economice tradiționale sunt ineficiente în cazul stagflării. Combaterea inflației prin majorarea dobânzilor înrăutățește stagnarea, iar relaxarea politicilor economice amplifică inflația.
Instabilitatea economică crește vulnerabilitatea economiilor față de deprecierea monedei și fenomenul de insolvențe.
„Inflația de 9,9% din august nu reprezintă vârful. Anticipăm o majorare semnificativă!”
Stagflarea îngreunează considerabil recuperarea economică, cu efecte pe termen lung, nocive atât pentru stat, cât și pentru cetățeni.
Gabriela Folcuț a prezentat un tablou îngrijorător al economiei: „Inflația este în creştere din cauza politicii fiscale. Nivelul de 9,9% din august nu este vârful maxim. Este de aşteptat un nou nivel mai ridicat. Având un deficit bugetar ridicat, deficit de cont curent ridicat, deficit bugetar și de cont curent ridicat, instabilitate politică și inflație ridicată, cum putem preconiza scăderea dobânzilor în România? Rata șomajului este în continuă ascensiune într-un context de creștere economică modestă.”
Folcuț analizează și sectorul IMM-urilor: o treime a acestora fiind excluse de la finanțare bancară.
„Din cele peste 931.000 de IMM-uri, o treime prezintă capital negativ, fiind astfel excluse de la finanțare bancară sau prin canale europene. Productivitatea IMM-urilor este de 26.000 de euro pe angajat, semnificativ mai mică decât media UE și cu 70% sub nivelul marilor companii locale.”
„România se bazează pe surse interne de finanțare, capital privat, credite de la acționari și credite comerciale. Deși un număr apreciabil de IMM-uri apelează la credite bancare, concurența între bănci este intensă în vederea identificării și finanțării IMM-urilor viabile.”
Creditarea se scumpește, și riscul sistemic crește.
Cererea de credite din partea companiilor scade, iar rata crediteelor neperformante creşte (4,4% în martie 2025). Restanţele față de partenerii non-bancari au crescut cu 22% în ultimul an. Numărul de companii aflate în insolvență depășește 24.500, amplificând problemele de lichiditate.
Sectorul bancar are nevoie de reforme rapide, stabilitate politică și corecția dezechilibrelor macroeconomice pentru a stimula creditarea și dezvoltarea economică. Fără aceste condiții, dobânzile rămân ridicate, debitarea scumpă, iar riscurile sistemice vor persista.
Autoritățile și mediul privat trebuie să răspundă proactiv și să asigure resursele financiare necesare nu doar IMM-urilor, ci și stabilității economice naționale pe termen lung.
