Mugur Isarescu, conducătorul BNR. Imagine: Captură video
Azi, Institutul Național de Statistică va publica datele privind evoluția economiei în primele șase luni. Experții economici urmăresc cu atenție aceste cifre, deoarece, deși este clar că ritmul economic încetinește, unii anticipează o recesiune iminentă, ca urmare a noilor măsuri fiscale ale Guvernului.
„Economia va continua probabil, cel puțin în următoarele 12 luni, cu o creștere undeva între 0% și 1%. Aceasta este prognoza mea și trebuie să menționez că se bazează pe o analiză preliminară”, a declarat Isarescu la prezentarea Raportului asupra inflației. Pentru a preveni recesiunea, guvernatorul a subliniat importanța accelerării absorbției fondurilor europene.
La scurt timp după publicarea deciziei de politică monetară a Băncii Naționale, economiștii au prezentat primele lor evaluări, deloc optimiste.
BRD, ale cărei prognoze au avut de-a lungul timpului o precizie ridicată, consideră că recesiunea este scenariul principal pentru 2025, scăderea economică estimată fiind între 0,6% și 1,4% din PIB.
Indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut semnificativ în luna iunie a acestui an, ajungând la un nivel care indică un risc crescut de recesiune, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele asociației care reunește specialiștii în domeniul financiar-bancar. Sondajul CFA a fost realizat în ultima săptămână a lunii iunie, înainte de finalizarea pachetului fiscal, în condițiile în care mesajele oficiale sugerau menținerea cotei standard de TVA la nivelul de 19%.
„O posibilă recesiune se suprapune cu o creștere a inflației cauzată de majorarea taxelor indirecte. O combinație extrem de nefavorabilă, rezultată din politicile fiscale pro-ciclice din ultimii ani”, susține Adrian Codîrlașu, președintele CFA.
Economia României ar putea stagna în 2025 (cu o creștere de doar 0,3% din PIB), inflația s-ar putea apropia de 10%, iar șomajul ar putea crește la 6%, conform unui raport ING.
BCR va revizui prognoza de creștere pentru acest an după publicarea datelor privind evoluția PIB-ului în primul semestru.
Care sunt semnalele unei posibile recesiuni
Economiștii și analiștii monitorizează mai mulți indicatori cheie care anticipă adesea o recesiune iminentă. Aceste semnale apar, de obicei, cu câteva luni înainte de declararea oficială a recesiunii:
- Slăbirea pieței forței de muncă
Creșterea economică încetinește când numărul locurilor de muncă nou create în fiecare lună scade brusc sau se transformă în pierderi.
Creșterea solicitărilor de ajutor de șomaj și a ratei șomajului indică dificultăți pe piața muncii. La noi, șomajul este măsurat diferit de INS și Ministerul Muncii. BNR a efectuat o analiză a acestei piețe, iar semnalele se confirmă.
- Scăderea cheltuielilor de consum
Consumatorii reduc achizițiile, vânzările din comerțul cu amănuntul scad. Semnale premergătoare: parcări goale, creșterea vânzărilor de bunuri alimentare mai ieftine.
Creșterea numărului de falimente și insolvențe, precum și a lichidărilor de stoc.
- Pesimism în mediul de afaceri
Cerere mai redusă pentru produse și echipamente, scăderi ale producției industriale, creșterea numărului de închideri de firme.
- Scăderea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri
Așteptările consumatorilor legate de evoluția economică, venituri și inflație. Nu pot fi excluse ajustări suplimentare ale taxelor indirecte, arată Raportul asupra inflației publicat de BNR. De asemenea, există riscul unei relaxări a politicii de venituri în a doua jumătate a anului viitor, prin posibile majorări de pensii și salarii. Aceasta va contracara intensitatea dezinflației.
Evoluția inflației va depinde în mare măsură de claritatea mesajelor economice ale autorităților, de comportamentul populației în fața scăderii veniturilor reale și de capacitatea firmelor de a se adapta sau de a transmite eventualele creșteri de costuri salariale în prețuri.
În lipsa unor comunicări clare ale autorităților cu privire la caracterul temporar sau permanent al unor măsuri fiscale, există riscul ca așteptările inflaționiste ale companiilor și consumatorilor să depășească ținta de inflație, conform unor discuții din cadrul Băncii.
