Constelația Scutului, pe fundalul Căii Lactee, imagine: Alan Dyer / Zuma Press / Profimedia Images
Astronomi au identificat o stea cu un comportament neobișnuit, emanând o combinație surprinzătoare de unde radio și raze X. Această stea constituie un exemplu exotic într-o categorie de obiecte cerești descoperite recent, acum doar trei ani.
Steaua se află în galaxia noastră, Calea Lactee, la aproximativ 15.000 de ani-lumină distanță, în direcția constelației Scutului. Ea emite constant atât unde radio, cât și raze X, cu o perioadă de 44 de minute. Un an-lumină reprezintă distanța parcursă de lumină într-un an, echivalentă cu 9,5 trilioane de kilometri.
Cercetătorii clasifică această stea ca făcând parte din categoria „tranzitorilor radio cu perioadă lungă”. Acești obiecte sunt cunoscute pentru emisiile lor intense de unde radio, care apar la intervale de câteva minute până la câteva ore.
Această perioadă este mult mai mare decât pulsațiile rapide caracteristice pulsarilor – stele neutronice extrem de dense, nucleul rezidual al unei stele masive colapsate.
Observați de pe Pământ, pulsarilor par să clipească și să se stingă la intervale de timp cuprinse între câteva milisecunde și câteva secunde. „Ce sunt aceste obiecte cosmice și cum își generează semnalele neobișnuite rămâne un mister”, a declarat astronomul Ziteng Wang de la Universitatea Curtin din Australia, autorul principal al studiului publicat recent în revista Nature.
Niciun model existent nu explică complet comportamentul stelei
În noul studiu, echipa de cercetători a utilizat date furnizate de Observatorul Chandra de raze X, telescopul ASKAP din Australia și alte instrumente astronomice.
Deși emisiile de unde radio ale noului obiect sunt asemănătoare cu cele ale altor 10 exemple din această categorie, acesta este unicul care emite și raze X, conform cercetătoarei Nanda Rea, astrofiziciană la Institutul de Științe Spațiale din Barcelona.
Cercetătorii avansează diverse ipoteze cu privire la natura stelei, considerând posibilitatea ca aceasta să fie un magnetar – o stea neutronică cu un câmp magnetic extrem – sau o pitică albă într-un sistem binar strâns.
„Totuși, niciuna dintre aceste explicații nu poate acoperi toate observațiile”, a declarat Ziteng Wang. Stelele cu o masă maximă de până la opt ori mai mare decât a Soarelui nostru își încheie ciclul de viață transformându-se în pitice albe. În cele din urmă, ele epuizează hidrogenul ca sursă de energie. Gravitația determină apoi colapsul și expulzarea straturilor exterioare, creând o gigantică roșie, lăsând în urmă un nucleu compact, cu un diametru aproximativ egal cu cel al Pământului – pitica albă.
O descoperire rar întâlnită
Undele radio observate ar putea fi generate de interacțiunea dintre pitica albă și o posibilă stea însoțitoare, conform cercetătorilor.
„Strălucirea radio a obiectului variază semnificativ. Nu am detectat emisiuni radio din acest obiect înainte de noiembrie 2023. În februarie 2024, am observat o crește extremă a strălucirii. Puține obiecte din cer au atins o strălucire atât de mare în domeniul undelor radio. Notabil, în același interval de timp, am identificat și impulsuri de raze X emanate de acest obiect. Încă este vizibil în emisiile radio, însă la o intensitate mai scăzută”, a declarat Ziteng Wang.
„Este fascinant să observăm un tip nou de comportament stelar”, a adăugat el.
„Observațiile de raze X au fost realizate de Telescopul Spațial Chandra al NASA. Acest aspect a constituit o descoperire fortuită. Telescopul era orientat inițial spre un alt obiect, dar a surprins sursa în timpul “exploziei” sale. Un astfel de eveniment este deosebit de rar – ca și cum ai găsi un ac într-un car cu fân”, a explicat Ziteng Wang.
