Deși detaliile sunt complexe, influența politică rămâne determinantă.
Cele două memoranduri ale lui Bolojan
Problemele au apărut încă din 21 ianuarie, la ora 13:00, când Ilie Bolojan a prezentat două memoranduri pentru reducerea cheltuielilor bugetare (reorganizare instituțională, inclusiv concedieri și reduceri de carburant). O parte din membrii Biroului Permanent au contestat lipsa pre-prezentării documentului. Conform stenogramei consultate, Gheorghe Vela (lider de grup), Laurențiu Plăeșu (vicepreședinte al Senatului) și Novak Levente (chestor) au ridicat această problemă.
Cu toate acestea, Ilie Bolojan a încercat să impună adoptarea fără consultare prealabilă, deși reducerea cheltuielilor bugetare era inclusă pe ordinea suplimentară. Liderul de grup UDMR, Turos Lorand, l-a atenționat pe Bolojan asupra procedurii incorecte. Astfel, dezbaterea a fost amânată pentru două ore de studiere a documentelor.
După cele două ore, Bolojan a abordat direct subiectul. Prima problemă ridicată a fost imposibilitatea angajării noi persoane pe posturi deja ocupate pe durată nedeterminată. Argumentele sale au fost documentate.
Referitor la angajații din Biroul Permanent, Bolojan a propus un funcționar public parlamentar pe durată neterminată pentru vicepreședinți, chestori și secretari, plus doi funcționari care să se schimbe periodic cu demnitarul. În cazul Președintelui Senatului, a pledat pentru nouă posturi, trei permanenti și șase temporari.
Funcționarii grupurilor parlamentare au avut situații diferite, in functie de interesul grupurilor politice. Concursurile nu sunt deschise tuturor, ci sunt limitate la anumite domenii. Cristian Ghinea a solicitat detalii despre posturile din cabinetul unui membru al Biroului Permanent, care ar fi putut fi ocupate de doi colaboratori desemnați de acesta.
Discuțiile din 21 ianuarie au culminat cu adoptarea memorandului în 3 februarie. Se preconizează reducerea a doar 5 posturi din echipa lui Ilie Bolojan. Surse politice au remarcat un paradox: din structura actuală, echipa sa include trei directori și șase persoane suplementare, jumătate fiind responsabili superiori. Secretarul General a manifestat o aplicare formală, diferită de alte departamente, reducând trei posturi vacante.
Misterul reorganizării grupurilor politice
La comisiile Senatului se prevăd posturi mai reduse comparativ cu Camera Deputaților. Spre exemplu, Comisia Juridică are 8 posturi la Cameră și 6 la Senat. În schimb, la Comisia de administrație, Senatul va avea 4, iar Camera 7. La Comisiile de buget, diferențele sunt de 5 versus 8 posturi.
În total, la Senat sunt prevăzute 36 de reduceri de posturi la comisii, în timp ce Camera Deputaților are 51. La grupurile parlamentare ale Senatului, numărul angajaților va fi redus la aproximativ 55 față de 80 anterior. Camera Deputaților nu a anunțat reduceri semnificative.
Atitudinea sindicatelor
După o reacție inițială a funcționarilor de la Senat, liderii sindicali au adoptat o atitudine mai rezervată, potrivit unor surse din cadrul Senatului. Președintele Sindicatului Funcționarilor Publici Parlamentari, Ionuț Aichimoaie, și alt lider sindical, Dacian Vasincu, nu au demonstrat o opoziție puternică.
Controversele de la Camera Deputaților
Camera Deputaților urmează să decidă asupra reorganizării. Sindicatul Funcționarilor Publici din Camera Deputaților critică lipsa consultării prealabile privind reducerile de posturi. Criticile se referă la lipsa unui audit intern/extern, a criteriilor clare de evaluare și a unei analize individuale a activității angajaților.
Se susține că deciziile sunt influențate politic, inclusiv șefa Direcției Resurse Umane fiind membră PSD. Reducerile de posturi nu se bazează pe criterii proporționale sau pe activitate.
Spre exemplu, Direcția Promovarea Activității Parlamentare va reduce 3 posturi din 15, în timp ce Direcția Comunicare reduce 7 posturi din 20. La Direcția Informatică și Comunicații se desființează 5 posturi, deși recent s-a angajat o persoană.
Demnitarii și veniturile lor
Un aspect constant în scandalul reorganizărilor este indiferența demnitarilor (deputați și senatori) față de cheltuielile proprii. Nu s-au luat măsuri pentru reducerea alocațiilor forfetare, a cazării sau a diurnelor.
