Președintele Nicușor Dan va prezenta miercuri, în ședința comună a Parlamentului, Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2025-2030. Documentul, aprobat anterior de CSAT și considerat primul de acest nivel care a trecut printr-o etapă de transparență publică, stabilește direcțiile strategice ale țării într-un context regional caracterizat de riscuri semnificative de securitate.
Într-o comunicare adresată președinților celor două Camere ale Legislativului, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, șeful statului a solicitat ca prezentarea strategiei de apărare să fie programată pentru data de 26 noiembrie 2025, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, conform Mediafax.
„În conformitate cu prevederile art. 88 din Constituția României, republicată, doresc să transmit Parlamentului un mesaj referitor la Strategia Națională de Apărare a României. Vă propun ca data prezentării mesajului în ședința reunită a celor două Camere ale Parlamentului să fie 26 noiembrie 2025”, a declarat Nicușor Dan către președinții celor două Camere, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu.
Documentul a fost deja transmis către comisiile de Apărare pentru elaborarea raportului comun, termenul limită fiind miercuri la ora 12:00. La dezbateri vor participa premierul Ilie Bolojan și membri ai cabinetului său. Ședința va începe la ora 14:00.
Aspectele principale ale Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030
Strategia, adoptată luni de CSAT sub conducerea președintelui Nicușor Dan, conturează orientările României într-o perioadă de tensiune maximă la granițele țării noastre.
Acest document stabilește obiective și priorități în domeniul securității, precum și pașii necesari pentru adaptarea structurilor statului la noul mediu strategic.
„Strategia exprimă viziunea Președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, ce beneficiază de pace și de avantajele acesteia, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale, cu instituții transparente și corecte, orientate exclusiv spre binele comun.
În cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților anticipate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au ca scop identificarea și formularea recomandărilor pentru gestionarea provocărilor de securitate națională, adaptarea Forțelor Armate la noul mediu strategic, precum și la schimbările majore ale situației internaționale de securitate, inclusiv angajamentele naționale în cadrul NATO și UE”, conform CSAT.
Potrivit Administrației Prezidențiale, România trebuie să își întărească capacitatea de apărare pentru a face față riscurilor unui conflict armat de durată în proximitatea granițelor.
„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat extins și de lungă durată, în apropierea frontierei și, în același timp, să își crească reziliența națională. De asemenea, este esențial să se dezvolte capacitatea de luptă a Armatei României și să se accelereze modernizarea industriei naționale de apărare, domeniu strâns legat de proiecte de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programe de înzestrare, realizate în colaborare cu state NATO și UE.
Aceste inițiative vor aduce beneficii economice și tehnologice interne, generate prin mecanisme de offset și cooperare industrială. Armata României va dispune de forțe cu mare capacitate de reacție, pregătite pentru îndeplinirea misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și a rezerviștilor specializați”, menționa Administrația Prezidențială.
Stabilirea capabilităților militare pentru perioada 2025–2030 se bazează pe agravarea mediului de securitate internațional, pe vulnerabilitățile interne și pe tendințe globale cu impact asupra securității naționale.
„Analiza multidimensională realizată de CSAT a generat recomandări concrete, care vor fi ulterior analizate, validate și implementate prin acte normative, în planuri și măsuri specifice la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al Sistemului Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății”, se preciza în communiqué.
