Articolul publicat miercuri în revista Science Advances a evidențiat că, între 2006 și 2020, expunerea prelungită la particule fine provenite din fumurile incendiilor forestiere a generat o medie de 24.100 de decese anuale în cele 48 de state continentale ale SUA, informează AP.
„Mesajul nostru este: fumul de incendii forestiere reprezintă un pericol major. Este o amenințare tot mai serioasă pentru sănătatea populației”, a afirmat Yaguang Wei, autor al studiului și profesor asistent în departamentul de medicină de mediu al Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai.
Alți specialiști care au analizat decesele generate de fumurile incendiilor forestiere nu au fost surprinși de aceste rezultate.
„Estimările prezentate de noi sunt rezonabile”, a comentat Michael Jerrett, profesor de științe ale sănătății mediului la Universitatea din California, Los Angeles, care nu a participat direct la realizarea studiului.
„Este nevoie de mai multe cercetări similare. Numai prin realizarea unor analize multiple, cu modele variate, vom putea obține o încredere științifică solidă în rezultatele noastre”.
Echipa de cercetare s-a concentrat pe mortalitatea asociată cu expunerea cronică la particulele fine, sau PM2,5 — principalul factor de îngrijorare legat de fumurile generate de incendii forestiere.
Aceste particule pot penetra profund în plămâni și pot ajunge în circulația sangvină. Expunerea pe termen scurt poate provoca tuse, iritații oculare, iar pe termen lung, poate agrava problemele de sănătate existente și poate conduce la afecțiuni cronice și fatale, precum boli respiratorii, cardiovasculare și neurologice, cauzând chiar deces prematur.
Schimbările climatice, cauză majoră a incendiilor forestiere
„PM2,5 din fumurile incendiilor forestiere a devenit o amenințare semnificativă pentru mediu în SUA, fiind influențată de frecvența și intensitatea crescută a incendiilor, cauzate de schimbările climatice”, a afirmat Min Zhang, postdoctorand la Școala Icahn și autor al studiului.
Pe lângă gestionarea ineficientă a pădurilor de decenii, dezvoltarea urbană în zone predispuse la incendii a crescut „interfața între zonele urbane și cele sălbatice”, sporind riscul de incendii forestiere și impactul lor asupra sănătății publice, a precizat Jerrett.
„Nimeni nu va avea „deces prin incendiu forestier” pe certificatul de deces, cu excepția cazului în care focul i-a ars efectiv sau un copac a căzut peste persoană. Totuși, mulți dintre cei decedați din cauza acestei expuneri sunt cei vulnerabili, fiind vieți reale pierdute. Nu este vorba doar de un concept statistic”, a explicat Jerrett.
Analiza realizată de autorii studiului
Cercetătorii au investigat legătura între expunerea anuală medie la PM2,5 din fumurile incendiilor forestiere și mortalitatea pe județe în cele 48 de state ale SUA. Au utilizat date federale privind mortalitatea din 3.068 de unități administrative, pentru toate cauzele de decese și pentru anumite afecțiuni precum bolile circulatorii, neurologice, respiratorii, precum și tulburări mentale, tumori, boli endocrine, nutriționale și metabolice.
De asemenea, au inclus și decesele cauzate de căderi și accidente de transport, care rareori sunt legate de fumurile de incendii forestiere, pentru a se asigura că analizele lor nu sunt părtinitoare.
