SUA a pregătit cea mai mare putere aeriană lângă Iran de la invazia Irakului din 2003, iar Trump a transmis un ultimatum Teheranului

Darius Cojocaru
6 Citit minim

Președintele Donald Trump afirmă joi că lumea va afla „probabil în următoarele 10 zile” dacă Statele Unite vor ajunge la un acord cu Iranul sau vor recurge la acțiuni militare.

Conform datelor de urmărire a zborurilor și unui oficial american, în ultimele zile, SUA au continuat să mobilizeze către regiune avioane de ultimă generație, inclusiv F-35 și F-22. De asemenea, un al doilea portavion, echipat cu avioane de atac și tehnologie de război electronic, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, iar aeronavele de comandă și control – critice pentru coordonarea operațiunilor aeriene extinse – sunt trimise în zonă. În ultimele săptămâni, au fost desfășurate și sisteme esențiale de apărare antiaeriană.

Oficiali americani afirmă că noul armament oferă Administrației Trump opțiunea unui război aerian de durată, planificat să dureze mai multe săptămâni, spre deosebire de atacul punctual „Midnight Hammer” din iunie, când SUA au vizat trei locații nucleare iraniene.

Diplomație în paralel cu presiunea militară

În timp ce forțele se adună, reprezentanți ai SUA și Iranului s-au întâlnit la Geneva în această săptămână pentru negocierea unui posibil acord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a menționat că s-a înregistrat „un mic progres”, dar avertizează că părțile sunt „încă foarte departe” pe anumite subiecte. Potrivit aceleiași surse, Iranul va presenta în săptămânile următoare o propunere mai detaliată. Însă, timpul este limitat, fiind lansat joi un avertisment și fixat un termen de 10 zile de către Trump.

Trump a primit multiple informații despre opțiunile militare, descrise de oficiali ca fiind concepute pentru a intensifica presiunea asupra regimului iranian și a alianțelor sale regionale. Printre scenarii se află atât o campanie amplă care vizează eliminarea mai multor lideri politici și militari iranieni, cu scopul de a răsturna guvernul, cât și o variantă mai restrânsă, concentrată pe facilități nucleare și rachete balistice. Conform surselor WSJ, ambele scenarii ar putea dura mai multe săptămâni.

Subiectul Iran a fost discutat și miercuri, într-o reuniune a consilierilor de securitate națională ai președintelui, în camera de situație, conform unui oficial de rang înalt din administrație.

Ținte, linii roșii și rolul Israelului

Conform informațiilor prezentate, Trump a indicat că preferă o soluție diplomatică. În scenariul în care Washingtonul obține „tot ce își dorește”, un acord ar însemna eliminarea programelor nucleare ale Iranului, dezmembrarea rețelelor de susținere din regiune și distrugerea arsenalului de rachete balistice. Iranul este considerat puțin probabil să accepte acest ultim punct, având în vedere că dispune de o flotă aeriană limitată și se bazează preponderent pe rachete ca principal mijloc de descurajare. Președintele american a subliniat că prioritatea sa rămâne dosarul nuclear, exprimând dorința ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului.

De asemenea, unii consilieri și lideri internaționali – inclusiv premierul israelian Benjamin Netanyahu – îl îndeamnă pe Trump să folosească presiunea militară pentru a determina concesii suplimentare din partea Teheranului. Israelul urmărește în mod special oprirea producției iraniene de rachete balistice, afirmă oficiali.

Advantage american, riscuri iraniene

Sursele WSJ indică faptul că Statele Unite dețin un avantaj major într-un eventual conflict aerian, datorită tehnologiei stealth și armelor de precizie lansate de la distanță, în fața unei apărări aeriene iraniene deja afectate de atacuri israeliene din anul anterior.

Totuși, Iranul menține opțiuni de ripostă într-un conflict de durată: un arsenal semnificativ de rachete care pot viza baze americane și aliați regionali, precum și capabilități militare menite să blocheze Strâmtoarea Hormuz, rută vitală pentru tranzitul petrolier.

În contextul acestor incertitudini, unii veterani militari susțin că diplomația este preferabilă războiului. Generalul (r) David Deptula, cu experiență în campania „Desert Storm” din 1991, consideră că o demonstrație clară de forță poate fi menită să transmită că președintele american „nu glumește” cu privire la utilizarea armamentului, pentru a determina Iranul să accepte negocieri.

De asemenea, oficiali americani și internaționali devin tot mai sceptici cu privire la acceptarea cererilor Washingtonului de către Teheran. Se presupune că Iranul ar putea fi dispus doar să suspende temporar îmbogățirea uraniului, în ciuda faptului că încearcă să folosească negocierile pentru amânarea unui atac. În același timp, se consideră că Trump ar putea să devină rapid frustrat dacă negocierile vor degenera în eșec, ordonând eventual atacuri.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în ianuarie, în fața legislatorilor, că administrația nu are o poziție clară în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar deceda, un gol de putere care, după mulți analiști, ar putea fi umplut de conducerea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Într-un astfel de scenariu, protestele interne ar putea izbucni din nou, dar ar crea și o dilemă pentru Washington: până unde s-ar extinde o campanie aeriană în cazul unei răscoală violente din partea regimului.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns