Summitul G7, demarat duminică în Canada, va fi marcat de criza internațională. Pe ordinea de zi a liderilor celor șapte economii dominante ale lumii se află conflictul ruso-ucrainean și disputele comerciale internaționale. Cu toate acestea, reuniunea de trei zile se va concentra, inevitabil, pe conflictul din Orientul Mijlociu, conform informațiilor BBC.
Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite (Grupul celor Șapte) se întâlnesc în perioada 15-17 iunie în Munții Stâncoși din Alberta. Decizia Israelului de a acționa împotriva Iranului va determina liderii să aloce mai puțin timp altor aspecte și să se concentreze pe gestionarea conflictului.
Conform surselor BBC, ca și în alte discuții majore, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia – alături de Canada și Japonia – vor încerca să influențeze poziția Statelor Unite.
Deși acțiunile Israelului împotriva Iranului ar putea fi luate fără implicare directă din partea Statelor Unite, președintele Donald Trump reprezintă singurul lider cu influență semnificativă asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu.
Liderii G7, care vor sosi duminică în Canada, sunt conștienți de riscurile globale în ceea ce privește securitatea și economia, în cazul escaladării conflictului israelian-iranian și implicării altor țări, ce ar putea duce la o creștere explozivă a prețurilor la petrol.
Cu toate acestea, este posibil să fie dificil să se ajungă la un consens, remarcă publicația britanică. Potrivit BBC, unii lideri, precum prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, au apelat la prudență și la detensionare, în timp ce alții, precum prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba, au condamnat acțiunile Israelului drept „inacceptabile” și „extrem de regretabile”. Donald Trump, la rândul său, a laudat atacurile Israelului, calificându-le drept „excelente”.
Canada încearcă să evite un conflict cu președintele Trump
Noul prim-ministru canadian, Mark Carney, își dorea ca summitul ce marchează cea de-a 50-a aniversare a G7 să evite disputele cu Donald Trump. Însă, în prezent, acest obiectiv pare greu de realizat.
O mare parte din agenda lui Carney era centrată pe aspecte necontroversate, precum securitatea energetică, protejarea lanțurilor de aprovizionare, accelerarea tranziției digitale și combaterea incendiilor forestiere.
Probleme precum schimbările climatice au fost abordate mai puțin, având în vedere scepticismul lui Trump. Oficialii canadieni au decis să evite un comunicat oficial al summitului, pentru a evita disputele legate de textul acestuia. În schimb, liderii vor conveni asupra unor „declarații concise și orientate spre acțiune” care să mențină consensul și să evite subiectele controversate.
Atunci când Canada a gazduit summitul G7 în 2018, a apărut o dispută legată de tarifele comerciale impuse de Donald Trump. Președintele a părăsit summitul prematur, acuzându-l pe Justin Trudeau, pe atunci prim-ministru, de „incorectitudine și lipsă de fermă decizie” pentru promisiunile de măsuri anti-tarife americane la oțel și aluminiu. Ulterior, președintele SUA a retras acordul.
Mark Carney se confruntă cu o provocare importantă și din alt punct de vedere. Acesta și-a câștigat funcția promițând să se confrunte cu agresivitatea crescândă a președintelui american, care a amenințat în repetate rânduri că va transforma Canada în statul 51 al SUA.
„O reuniune familială incomodă”
Reuniunea din Canada reprezintă prima prezență internațională a lui Donald Trump după preluarea mandatului, iar ceilalți lideri se confruntă cu incertitudine.
Max Bergmann, directorul Programului pentru Europa, Rusia și Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat: „Întrebarea acum nu este atât de mult «este aceasta o reuniune familială incomodă?». Asta este aproape un lucru cert. Cred că întrebarea este: «este aceasta încă o familie?»”.
Cu toate acestea, există noi lideri care ar putea contribui la o atmosferă mai favorabilă, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer, cancelarul german Merz, Ishiba și Carney. Liderii cu experiență ai G7, președintele Macron și prim-ministrul Meloni din Italia, se înțeleg relativ bine cu președintele SUA.
Nu se anticipează că ceilalți lideri participanți la summit, din Mexic, India, Australia, Africa de Sud, Coreea de Sud și Brazilia, să provoace conflicte.
Confruntare cu Trump pe tema tarifelor comerciale
Cel mai evident test al tensiunilor din cadrul G7 va fi disputele legate de tarifele comerciale impuse de Donald Trump. Acest forum, format din unele dintre cele mai importante națiuni industriale din lume, a fost creat în anii 1970 pentru a aborda crizele economice globale. Cu toate acestea, în prezent, G7 se confruntă cu tarifele nocive impuse de unul dintre membrii săi.
Liderii mondiali vor argumenta că, pentru a-l ajuta pe președintele SUA să facă față amenințărilor pe termen lung – economice sau nu – din partea Chinei, nu are sens să le pedepsească pe aliații economici. Ei vor sublinia necesitatea unui compromis între prioritățile americane și interacțiunea constructiva cu China.
Josh Lipsky, director senior al Centrului GeoEconomics al Atlantic Council, a declarat: „Dacă întrebarea este cum ne coordonăm în privința Chinei, tehnologiei, Rusiei și Ucrainei – cum putem avea o alianță între democrațiile avansate dacă, în același timp, creăm dificultăți economice pentru statele noastre din cauza acțiunilor unui alt membru?”.
Presiuni asupra Rusiei cu privire la Ucraina
Ucraina ocupă un loc central în această dezbatere. Președintele Zelenski se va alătura discuțiilor marți. Obiectivul acestuia, alături de alți lideri, va fi să evalueze poziția președintelui Trump în raport cu Rusia.
Aliații Ucrainei doresc să exercite mai multă presiune asupra președintelui Putin pentru a-l determina la negocieri. Pentru aceasta, vor să afecteze mai puternic economia Rusiei.
În primul rând, vor să reducă prețul petrolului rusesc, iar în al doilea rând, vor să elaboreze un nou pachet de sancțiuni economice.
Comisia Europeană a propus deja o nouă serie de sancțiuni care vizează veniturile energetice, băncile și industria militară a Rusiei.
Senatorii americani, conduși de Lindsay Graham, promovează noi sancțiuni dure, care ar impune taxe ridicate țărilor care cumpără petrol rusesc ieftin, în special China și India.
Se speculează dacă G7, fost considerat un „comitet director” al lumii libere, mai păstrează relevanță.
