Dezideratul unirii Republicii Moldova cu România reapare periodic după 1989. Președinta Maia Sandu a exprimat personal intenția de a vota pozitiv în cazul unui referendum privind reunirea. Cu toate acestea, în contextul geostrategic internațional actual, favorabil sau nu? Discuția cu profesorul universitar de științe politice Radu Carp a evidențiat că arhitectura externă extrem de volatilă a momentului poate aduce surprize neașteptate. Orice scenariu rămâne posibil, consideră analistul politic.
Sprijinirea unui potențial referendum, în prezent, reprezintă între 9% și 33% din populația țării vecine, motiv pentru care șansele de a obține un rezultat favorabil unirii cu Republica Moldova sunt scăzute, avertizează profesorul de la Facultatea de Științe Politice din București.
„Evenimentele acestea sunt foarte dificil de anticipat. Pot apărea spontan, generate de o criză internațională
Totuși, expertul subliniază că actualul context mondial, unul de dinamică rapidă și reconfigurări geostrategice, poate replica, în anumite circumstanțe sincronice și în contextul unei crize internaționale, momentul Marii Uniri din 1918, când Basarabia și Transilvania s-au unit cu România, formând România Mare.
Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro
„Uitați-vă, de exemplu, în 1918, cu o lună înainte, nimeni nu prevedea că la Chișinău se va întruni Sfatul Țării și va vota unirea. Evenimentele acestea sunt foarte greu de prevăzut. Pot fi spontane, generate de crize internaționale. Eu nu exclud nicio variantă, nici posibilitatea ca acest eveniment să nu aibă loc niciodată, , nici ca negocierile pentru aderare să se accelereze rapid,” punctează profesorul.
În 1918, Basarabia a votat unirea cu România „din lipsă de alternative”, subliniază Radu Carp.
- „În 1918, din cauza Revoluției Bolșevice,, din cauza instabilității totale din acea regiune, Basarabia nu avea alte opțiuni. Astfel, s-a votat unirea cu România, deoarece era o stare de turbulență maximă, aflată în contextul unei stări de maximă instabilitate. De asemenea, a fost influențată de sentimentul național, dar și de circumstanțele specifice epocii.
Republica Moldova poate fi forțată să iasă din zona de tampon
Harta României Mari din 1918
Expertul indică faptul că succesul unui proces de reunire depinde de eliminarea zonelor de control temporar, denumite în limbaj special „zone tampon”, ca și Republica Moldova. În condițiile actuale, țara vecină nu poate avea altă soluție strategică decât aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, pentru a evita zonele gri de la graniță.
„Acum, nu știm cum va evolua situația în viitor, , dar în orice caz nu pare a fi favorabil unei zone de tampon neclară, care să nu fie nici sub influența Rusiei, nici sub cea a Occidentului.
Contextul actual face ca viitorul acestor zone de control temporar să fie compromis, toate statele încercând să găsească soluții. Ucraina se orientează spre soluția europeană, la fel și Republica Moldova. Înțelegerea comună este că nu mai poate exista o regiune de graniță ambiguă între Moscova și Bruxelles, explică Radu Carp.
Opoziția ungurească împiedică aderarea Republicii Moldova la UE
Potrivit profesorului, acum prioritatea strategică a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, însă negocierile sunt blocate de Ungaria. Nici premierul Viktor Orban, nici liderul opoziției, Peter Magyar, nu susțin unirea, ba chiar opun rezistență.
Peter Magyar, președintele partidului ‘Tisza”. Foto: Profimedia
- „Deocamdată, negocierile sunt blocate, asta este realitatea. Republica Moldova este blocată în procesul de negociere din cauza Ungariei, în special din cauza opoziției ungare. Nu știm ce evoluții vor avea. Nu este clar ce poziție va adopta opoziția ungurească, nici noi, nici România, nu au oferit un punct de vedere clar, cu privire la viitorul negocierilor pentru aderarea celor două țări, dacă se va schimba situația sau dacă va exista o apropiere de opinii.
Republica Moldova, dependentă de Ucraina în procesul de aderare la UE
- Deocamdată, Ucraina și Republica Moldova sunt legate în procesul de aderare. Niciunul nu poate avansa independent, deoarece situația actuală le leagă strâns unele de altele. Este probabil un proces de durată, deoarece Ucraina nu va fi de acord să fie decuplată de Moldova, și nici Uniunea Europeană nu ar vrea o astfel de decuplare.
România ar fi putut face mai mult pentru sprijinirea integrării Moldovei în spațiul european,
Da, ar fi putut să contribuie mai mult în direcția acestei unificări.
Însă, în ultimii ani, nu s-a adoptat nicio hotărâre formală pentru susținerea oficială a procesului de integrare a Ucrainei în UE, arată profesorul.
Și în acest domeniu, România a rămas în urmă în misiunea de susținere a parcursului european al R. Moldova.
Principala întrebare: România și Moldova, mai puternice împreună sau vulnerabile separat?
În contextul geopolitic global extrem de complex și volatil, expertul subliniază că adevărata problemă nu constă în cât de mult contează sentimentul de apartenență identitară sau uniunea culturală, ci în pragmatismul scenariului unei posibilă reuniri.
„Eu provin din științele sociale, , măsor. Nu știu dacă se poate cuantifica sentimentul de apartenență , la aceeași , și dacă este relevant în acest moment, , astfel încât acest sentiment să conteze într-un anumit mod.
Este mai important să se analizeze aspecte pragmatice. Nu doar de apartenența națională, ci de factori pratici, cum ar fi de exemplu, dacă România devine mai puternică împreună cu Moldova. Sau dacă aceasta ar putea crea vulnerabilități suplimentare. Aceasta rămâne întrebarea de bază. Ce înțelege România despre realitatea din Moldova, inclusiv din Găgăuzia? Sau există iluzia că această lume nu ne privește? Aceasta sunt întrebări fundamentale. Sau dacă o vom percepe diferit, această apartenență poate fi amplificată. Unii pot crede că simbolurile naționale sunt mai importante decât realitatea. Alții pot argumenta că, din contră, sentimentul național nu are prioritate.
- Nu aceasta este esența luării deciziilor politice, ci mai degrabă, dacă cele două țări devin mai robuste împreună, în cadrul Uniunii Europene sau altor structuri, sau devin vulnerabile din cauza lipsei de unitate, aceasta este întrebarea majoră. Este important ca România înțelegă realitatea din Moldova?
