Suveranismul fără liberalism: regres pentru români, avertizează un membru al BNR

Darius Cojocaru
3 Citit minim
Suveranismul fără liberalism nu poate aduce decât regres, cei peste 1,1 milioane de români din multinaționale ar trebui să știe mai bine, spune un membru al boardului Băncii Naționale – HotNews.ro

Întreprinderile mari contribuie la prosperitatea României. Prosperitatea țării nu se bazează pe izolaționism, ci pe eficiență, productivitate, cooperare internațională și integrare pe piețele globale. O economie puternică are nevoie de contribuția tuturor, inclusiv a firmelor mari, afirmă Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR.

Mărimea companiei influențează productivitatea. Analizând peste 650.000 de firme active, datele oficiale pentru 2023 evidențiază o corelație între dimensiune și performanță. Cu cât o firmă este mai mare, cu atât capacitatea de a genera venituri pe angajat este mai ridicată.

  • Microîntreprinderi (sub 10 angajați): 463.000 lei/salariat
  • Companii mici (10-49 angajați): 553.000 lei/salariat
  • Companii medii (50-250 angajați): 680.000 lei/salariat
  • Companii mari (peste 250 angajați): 738.000 lei/salariat

În România, predomină microîntreprinderile, reprezentând peste 90% din total. Cu toate acestea, contribuția lor la cifra de afaceri totală este sub 20%, indicând o productivitate mai redusă față de media generală. Companiile mari, deși reprezintă doar 0,2% din total, angajează aproape o treime din forța de muncă privată și generează peste 40% din cifra de afaceri.

Productivitatea este esențială pentru creșterea economică. Creșterea salarială sustenabilă este strâns legată de o creștere a productivității. Un angajat dintr-o companie mare generează, în medie, cu 60% mai multă valoare decât unul dintr-o microîntreprindere. Această diferență se datorează mai multor factori, inclusiv economiilor de scară, accesului la piețe mai mari, la capital și la tehnologie.

Costuri și marje. Costurile salariale cresc proporțional cu dimensiunea firmei. Microîntreprinderile au cheltuieli operaționale reduse, iar costurile salariale sunt mai mici, apropiindu-se de salariul minim. Marjele de profit scad progresiv pe măsură ce crește dimensiunea firmei.

Totuși, chiar și firmele mari pot pierde din dinamism, devenind rigide și birocratice, ceea ce reduce productivitatea. Piața este însă arbitrul suprem, determinând adaptarea și progresul.

O problemă majoră se regăsește în birocrație. Reglementările complexe și aplicarea ineficientă a legilor impun costuri suplimentare, distragând atenția de la investiții și inovare. Birocrația reprezintă o taxă asupra competitivității, afectând dezvoltarea întreprinderilor.

Soluții și perspective. Reducerea birocrației este crucială pentru stimularea afacerilor, mai ales a firmelor mici. Un cadru reglementar echilibrat, eficient și predictibil este esențial pentru dezvoltarea economică. Sunt necesare investiții în tehnologie și educație, pentru a sprijini și crește capacitatea de adaptare la nevoile pieței a IMM-urilor.

Notă: Analiza se bazează pe datele oficiale din 2023, evaluând productivitatea muncii pe baza cifrei de afaceri per salariat. Au fost luate în considerare doar firmele cu cifră de afaceri nenulă, excluzând PFA-urile, lucrătorii din administrația publică sau cei din afara țării.

*Cristian I. Popa, CFA, membru al Consiliului de administrație al BNR. Opinia exprimată îi aparține autorului și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României.

ETICHETATE:
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *