Suveranismul se manifestă și în Republica Moldova. Analistul politic Dan Dungaciu afirmă, într-un interviu, că alegerile parlamentare din septembrie vor evidenția apariția unui curent suveranist. Profesorul observă că chiar și partidele mari, inclusiv cele europeniste (PAS) și cele considerate pro-ruse (PSRM), încearcă să adopte această poziție.
Potrivit profesorului Dungaciu, alegerile din Republica Moldova nu se concentrează doar pe opțiuni politice, ci și pe perspective geopolitice.
„De la înființarea statului, ecuația politică a rămas similară. Republica Moldova, asemănător Ucrainei, este un stat divizat de opțiuni politice și geopolitice diferite, de fapt, mai degrabă de opțiuni geopolitice, întrucât avem mai degrabă partide geopolitice, decât partide politice. Alegerile sunt, astfel, de natură geopolitică, nu strict politică în sensul european. Ce este nou în această ecuație existentă, în care practic jumătate din electorat alege Estul și jumătate Vestul? A apărut un curent suveranist, un curent de protest, un fel de «a noastră calea» specific secolului 21, care, evident, a influențat și Republica Moldova. Politicienii au perceput această tendință și au încercat să o exploateze.”
Astfel, pe lângă partidele tradiționale, care reprezintă Estul și Vestul, în Republica Moldova apare un fenomen important de urmărit. Astăzi, parafrazând-o pe Karl Marx, «o fantomă bântuie Europa, fantoma suveranismului», trebuie să ne întrebăm în ce măsură acest fenomen este pertinent pentru spațiul politic moldovenesc.”, afirmă Dungaciu.
În viziunea analistului, suveranismul din Republica Moldova este reprezentat de partide care nu se aliniază nici Estului, nici Vestului, dar nu sunt ostile niciunui dintre acestea, adoptând o poziție de „autonomizare” – „noi, moldovenii, să ne decidem singuri soarta”.
De asemenea, el subliniază că fenomenul suveranismului este adoptat de majoritatea partidelor. Analistul politic amintește de „Marșul Suveranității”, organizat de partidul de guvernare, o manifestare dedicată aniversării adoptării Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova.
„De aici și tentativa, mai degrabă comică, a partidului de guvernământ, PAS, de a se prezenta ca suveranist prin «Marșul Suveranității». Un aspect care a eșuat, evident, atunci când, după marș, doamna Maria Sandu și premierul Dorin Receanu s-au întâlnit cu Ursula von der Leyen, venită la Chișinău. Deci, ideea de suveranism nu prea se încadrează în portofoliul politic al PAS-ului”, susține Dungaciu.
Analistul Dan Dungaciu identifică o altă abordare a acestui curent. În acest context, el a dat ca exemplu Blocul Electoral „Patriotic” și, mai precis, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon.
„Igor Dodon a încercat să fie suveranist încă de la început. Partida domnului Dodon este un proiect cu influențe rusești, bazat pe suveranitatea Republicii Moldova. Când au construit-o rușii, au făcut un studiu atent al peisajului politic moldovenesc, ținând cont că partidul «Ravnopravie», care reprezenta moldovenii cu etnie rusă, obținea 5-7% din voturi.
Rușii au înțeles că nu este un proiect politic viabil, și au căutat soluții alternative. Au analizat aspectele politice relevante din Republica Moldova pentru a stop de a se uni cu România și de a se integra în spațiul euroatlantic.
Au argumentat astfel: ‘dacă vă uniți cu România sau intrați în Uniunea Europeană, veți pierde Transnistria; dacă vă uniți cu România sau vă integrați în UE, veți pierde limba moldovenească; dacă vă integrați în Uniunea Europeană sau vă uniți cu România, veți pierde relațiile cu Estul; dacă vă uniți cu România și vă integrați în UE, pierdeți suveranitatea’”.
Potrivit analistului, rezultatele au fost surprinzătoare pentru ruși. Singura modificare importantă a fost reacția la ideea de suveranitate. „70-80% dintre moldoveni consideră că integrarea în România sau integrarea europeană sunt periculoase pentru suveranitate”, a subliniat acesta.
„Rușii au observat tendința, au îmbrăcat-o pe Dodon în haine naționaliste moldovenești și au construit un partid suveranist înainte ca aceasta să devină un curent european. Astăzi, Dodon s-a întors la ideea suveranistă a partidului, dar e prea strâns legat de Moscova pentru a fi considerat un suveranist autentic”.
Suveranism „spre Moscova” vs. suveranism „spre unificare”
Dungaciu crede că un suveranist autentic în Moldova nu ar trebui să fie nici cu rușii, nici cu românii, nici cu Estul, nici cu Uniunea Europeană, fără nici o antipatie sau admirație exagerată pentru vreunul.
„Dodon nu poate face asta pentru că este prea legat de Rusia, iar PAS nu poate face asta pentru că este prea legat de UE”, a declarat el.
Problema suveranismului în Republica Moldova, conform opiniei lui Dungaciu, este că un suveranism legat de Est (ca în cazul lui Dodon), te duce spre Moscova, iar unul legat de România, te duce spre unificare. „Este dificil să găsești o poziție optimă de suveranism care să nu fie legat vreunui centru geopolitic”, a mai declarat el.
El mai spune că aceste partide, în general, nu își asumă pe deplin eticheta suveranistă și nici nu reprezintă de fapt în primul rând acest curent. „Ele încearcă să aplice o modă sau o atitudine”, adaugă Dungaciu.
Suveranism autentic: „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă”
Cu toate acestea, profesorul Dungaciu susține că în Republica Moldova există două partide care pot să ilustreze acest curent și au șanse de a intra în Parlament: „Partidul Nostru” și Partidul Politic „Democrația Acasă”.
„Unul este «Partidul Nostru», condus de Usatîi. Un personaj controversat, cu o campanie electorală recentă, costisitoare și spectaculoasă. Discursurile sale evită pozițiile politice sau geopolitice dure. Este un fel de populism «à la Usatîi» care a avut un succes mai mult pe persoana fizică decât pe partid.
Alt partid care trebuie urmărit este «Democrația Acasă», condus de Cosciuc. Vasile Cosciuc este un populist autentic și, în sondaje, se situează la aproximativ 3%, având potențialul de a depăși pragul electoral. Este un partid de protest împotriva curentului dominant moldovenesc, având în vedere că identitatea politică trebuie să fie moldovenească.
Este un fel de «a noastră calea»: nici cu românii, nici cu rușii, dar nu-i urăște pe niciunul. Nici cu Uniunea Europeană, nici cu Federația Rusă, dar nu este de acord să fie ghidat de vreunul. Ar putea să joace rolul unui suveranist autentice. Cosciuc, în general, este un politician care ajunge la oameni.”, mai spune analistul.
Profesorul universitar remarcă că, dacă aceste două partide intră în Parlament, vor avea o influență strategică semnificativă, mult mai mare decât o susțin voturile lor, devenind „partide-balama”. Acestea ar putea fi decisive în formarea viitoarei coaliții de guvernare.
„Vor fi partide care pot deplasa balanța puterii, pentru că în Republica Moldova, în condițiile în care PAS nu va obține 50% – un rezultat improbabil – se preconizează formarea unei guvernări de alianță. În configurarea coalițiilor, cele două partide populiste vor fi decisive din cauza caracterului lor. Nu se aliniază nici Estului, nici Vestului, dar nu se opun niciunui dintre cele două. Prin urmare, au o marjă de negociere amplă. Dacă intră în Parlament, vor avea o importanță mult mai mare decât talia lor reală.”, conchide Dungaciu.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au loc duminică, 28 septembrie 2025. Cetățenii Republicii Moldova vor alege cei 101 deputați ai Parlamentului, organismul suprem legislativ format din parlamentari.
