Tânăr ploieștean în Afganistan – 2 săptămâni

Tudor Oana
9 Citit minim
Tânărul ploieștean care a fost 2 săptămâni în Afganistan
  • Dincolo de pasiunea pentru inovație, Andrei Dulgheru are și o pasiune pentru călătorii, pe care o documentează în vlogurile sale.
  • În timpul studiilor, tânărul ploieștean a obținut două medalii la concursuri internaționale și 12 premii la competiții și sesiuni de prezentare științifică din România.
  • Aceste realizări i-au adus diverse burse și granturi, atât de la statul român și Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, cât și de la parteneri privați.

Nu am călătorit în tururi organizate – am filmat pe străzi, în piețe aglomerate, în satele izolate, în școli și parcuri.

50 de țări, în 4 ani: „Viața nu înseamnă doar stațiuni de lux și postări pe internet”

În ultimii patru ani, Andrei Dulgheru a vizitat peste 50 de țări, multe dintre ele considerate cu riscuri ridicate. Fiecare destinație a fost documentată pe canalul său de YouTube, pentru a prezenta o imagine reală a acestor locuri, departe de prejudecăți.

„Am ales destinațiile în funcție de ceea ce simțeam. După 20 de ani de explorare a lumii, alături de familia mea, am înțeles că viața este mult mai complexă decât stațiuni de lux și postări online”, a explicat Andrei.

Tot ce era convențional și turistic mi se părea lipsit de autenticitate, prefabricat, limitativ. Experiențele astfel formate erau repetitive, indiferent de țară. De obicei, singura diferență era prețul.

De aceea, printre destinațiile sale preferate se numără zone mai puțin dezvoltate, dar bogate în cultură și tradiții.

Cum a ajuns în Afganistan

Cu un buget de 700 de dolari, a acoperit toate zborurile internaționale: București – Abu Dhabi, Abu Dhabi – Islamabad, Islamabad – Kabul, Kabul – Dubai și Dubai – București.

Viza turistică pentru Afganistan l-a costat aproximativ 80 de dolari.

Cu un buget zilnic de circa 70 de dolari, și-a asigurat necesitățile: mâncare, cazare, transport local, suveniruri și transport intern.

În ultima perioadă, Andrei a vizitat diverse zone din Afganistan, inclusiv Kabul, Maidan Wardak și Bamiyan.

Sentimentul că tot ceea ce știam despre Afganistan venea din relatările altora, fără a-l experimenta direct, m-a determinat să plec.

În Afganistan, a experimentat atât aspecte pozitive, cât și negative. A văzut sărăcia și lipsa infrastructurii medicale, diferențele în accesul la educație între băieți și fete, și consecințele puterii asupra fiecăruia.

„Nu mi-a fost teamă. Am fost în Mali și Mauritania”

„Dacă nu aș fi acumulat deja experiență similară, probabil că aș fi avut temeri. În trecut, am vizitat țări precum Turkmenistan, Republica Arabă Sahariană Democratică sau regiuni din Sahel, observând un număr mare de forțe militare acolo”, a explicat el. „Sunt familiarizat cu prezența soldaților și a armamentului automat, cu scanere de bagaje, măsuri de securitate, controale și verificări repetate atunci când călătorești între regiuni.”

„Șansele de a fi jefuit sau atacat în capitala Kabul sunt probabil mai mici decât în multe capitale europene.”, a spus studentul. Legea islamică strictă a condus la o diminuare a criminalității.

A observat un eveniment șocant în Kabul: doi bărbați legați, escortați de soldați, fiind transportați într-un portbagaj deschis. Era un mesaj public către cei din jur.

„După ce ieși din capitale, aproape nimeni nu mai are acces la educație”

Accesul la educație este limitat, mai ales în zonele rurale. „După ce părăsești orașele importante, aproape nimeni nu mai are acces la educație,” a explicat Andrei.

În satele uitate ale Afganistanului, unde războiul a lăsat urme vizibile, accesul la învățământ este precar. Copiii au mai mult succes cu cursuri scurte, unde învață să citească, să numere și câteva cuvinte în limba engleză.

A vizitat o școală mixtă: „Băieții stăteau în partea stângă a clasei, fetele în dreapta, și paradoxal, erau mai multe fete decât băieți. Profesoroara mi-a spus că băieții sunt mult mai devreme implicați în muncă, în special în cariere periculoase, cum ar fi cele din industria extractivă, în timp ce fetele primesc o minimă educație, ajutându-le pentru obligațiile familiale.”

Sistemul de învățământ

Până la vârsta de 12 ani, băieții și fetele învață împreună. După această vârstă, școlile sunt separate. Mulți afgani optează pentru învățământ privat, deoarece cel public este insuficient dotat. Profesorii din școlile de stat nu vin la ore sau există doar pe hârtie.

Problema devine mai evidentă la nivel universitar. Universitatea din Kabul nu are personalul didactic suficient pentru a susține un sistem separat bazat pe genuri. Femeile pot opta pentru studii online sau programe individuale/fără frecvență, cum ar fi cele din Turkmenistan.

Femeile muncesc în Afganistan, însă, de obicei, separat de bărbați. De exemplu, ambele surori ale prietenului meu, Farid, din Kabul, sunt medici, dar lucrează exclusiv cu femei și fete, într-un spital dedicat lor. Există piețe și malluri unde femeile au propriile lor mici afaceri, și se întâlnesc în grupuri.Sunt profesoare, lucrează în restaurante sau la aeroporturi, sau sunt învățătoare.

Dacă o femeie părăsește provincia, are nevoie obligatoriu de un însoțitor masculin, din motive de siguranță.

„Sistemul medical este precar”

Sistemul medical este deficitar. Medicamentele sunt disponibile fără rețetă, iar farmaciile sunt gestionate doar de vânzători.

Medicamentele pot fi procurate ușor, fără restricții. În zonele rurale, sistemul medical este inexistent, existând doar câteva corturi ONG-uri.

Există reguli stricte privind ținuta și comportamentul: fumatul în stradă, muzica tare sunt interzise.

  • După preluarea puterii în 2021, talibanii au emis diverse decrete care limitează drepturile femeilor, inclusiv educația și munca.

A filmat, fără să-și dea seama, un punct de control

Singura situație tensionată în Afganistan a fost în bazarul din Kabulul Vechi. Andrei a filmat, fără să-și dea seama, un punct de control. Lipsa limbii engleze și a uniformei au contribuit la neînțelegeri.

Pe străzi, comportamentul populației este influențat de prezența armelor și a puterii.

Ținută și reguli peste reguli

Ținuta trebuie să fie modestă: atât bărbații, cât și femeile trebuie să poarte îmbrăcăminte largă care acoperă întregul corp – pantaloni lungi și cămăși cu mânecă lungă pentru bărbați și rochii lungi și șal pentru femei.

Există reguli importante: fumatul în stradă este interzis, muzica tare este de evitat.Alcoolul, drogurile sau orice substanță care influențează starea mentală este interzisă. Nu ai voie să stai la hotel cu o persoană de sex opus dacă nu poți demonstra că sunteți căsătoriți. Același lucru se aplică și pentru restaurante.

Andrei Dulgheru consideră că experiența sa a fost „una dintre cele mai remarcabile și autentice” din călătoriile sale, în ciuda urmele războiului. Infrastructura este distrusă în afara capitalei, drumurile poartă urme de conflicte.

„Afganistanul nu este o destinație pentru începători”

Întrebat dacă recomandă o astfel de experiență, tânărul a spus: „Afganistanul nu este, clar, o destinație pentru începători. Birocrația este prezenă la fiecare pas. În fiecare provincie trebuie să te înregistrezi, Engleza nu este vorbită. Nu orice persoană cu o armă pe stradă este taliban.

Cu respect, răbdare și deschidere, poți trăi una dintre cele mai transformatoare aventuri ale vieții tale.

În Maidan Wardak a fost invitat la un grătar și a jucat volei, iar în Bamyan i s-au deschis porțile ruinelor statuilor lui Buddha.

GALERIE FOTO

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *