„Situația financiară a României nu este una de incapacitate de plată. România dispune de rezerve financiare suficiente la Banca Națională. Are stabilitate fiscală și încredere pe piețele internaționale. Acest pachet inițial de măsuri bugetare a readus România la un nivel acceptabil de încredere. Însă, dacă nu luam măsurile inițiate și aprobate la începutul anului (ianuarie-februarie), n-am putea atinge ţinta de 7% deficit bugetar”, a afirmat Tanczos Barna la Antena 3 CNN.
7% deficit, conform bugetului aprobat, presupunea reduceri de personal în numeroase ministere, reforme substanțiale în sistemul de asistență socială și în domeniul sănătății, inclusiv o restructurare majoră în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CASS), a precizat vicepremierul.
„Este nevoie ca milioane de cetățeni care beneficiază de servicii medicale să plătească o asigurare medicală. CASS-ul va fi aplicat pensiilor peste 3.000 de lei și altor categorii anterior exceptate. Așadar, trebuie să revenim la principiul de bază al asigurării de sănătate: cine plătește, beneficiază. Excepțiile vor acoperi studenții, copiii și persoanele bolnave în programe speciale, precum cele pentru diabet, cancer sau boli cardiovasculare, dar nu putem menține excepții la nesfârșit”, a declarat Barna.
Necesitatea reformării administrației locale
Vicepremierul a subliniat necesitatea reformării și în administrația locală. Sistemul de colectare a impozitelor locale necesită o revizuire, inclusiv modul de sancționare a evaziunii fiscale și modul în care administrațiile locale pot echilibra bugetele.
„În administrațiile locale, nu este acceptabil ca un contribuabil – indiferent dacă e persoană fizică sau juridică – să fie scutit de taxe doar pentru că a ajutat primăria, clubul de fotbal sau o asociație locală. Această practică trebuie eliminată și trebuie impusă disciplină fiscală atât la nivel local, cât și central”, a mai spus Barna.
Motivul taxării inițiale a populației înaintea bugetului de stat
Tanczos Barna a explicat de ce s-a apelat inițial la o taxare mai mare a cetățenilor și nu la tăieri de cheltuieli din bugetul de stat.
„Presiunea pentru implementarea acestui calendar a venit din Bruxelles. Primele măsuri au fost prezentate Comisiei Europene, unde răbdarea s-a epuizat. Comisia a stabilit un calendar clar pentru a demonstra că România își revizuiește politica financiară. Evidențierea unui pachet de măsuri acceptat până pe data de 8 iulie a fost o prioritate. Aceste inițiative au presupus inițial o majorare semnificativă în raport cu micșorările de la companiile de stat sau indemnizații de parlamentari. Obiectivele guvernamentale au fost clar asumarea responsabilității pentru eliminarea privilegiilor, urmate de acțiuni asupra instituțiilor care beneficiază de autofinanțare cu salarii semnificative.”, a detaliat vicepremierul.
Alte măsuri se vor regăsi în pachetul 2.
Motivul măsurilor inițiale asupra pensiilor și concediilor parentale
Întrebat de ce măsurile au vizat inițial pensionarii și părinții în concediu parental, Barna a răspuns că măsuri similare vor fi aplicate și altor categorii până la sfârșitul lunii.
„Până la sfârșitul lunii iulie, pachetul de măsuri complementare urmează a fi adoptat. Așa cum a stabilit prim-ministrul, acest angajament al Guvernului, se conturează un ciclu pe trei pachete, asigurând o imagine completă și integrată. Pe termen lung, aceste măsuri vor conduce către un sistem mai eficient, cu mai mulți bani pentru investiții în beneficiul cetățenilor și al companiilor private”, a explicat Barna.
Comentarii asupra discuțiilor privind TVA
Întrebat despre discuțiile cu președintele Nicușor Dan privind majorarea TVA-ului, Barna a răspuns: „Am căutat soluții fără majorarea TVA-ului până la final. Dar prezentatul pachet de măsuri a fost considerat insuficent de Comisia Europeană, apărând necesitatea unei intervenții mai ample. Astfel, s-a acționat pe directiile solicitate. Comisia a făcut recomandări care trebuiau puse în practică.”
