Sentimentul de nostalgie pentru trecutul românesc, reflectat într-un recent sondaj INSCOP, situează pe Nicolae Ceaușescu printre liderii favorizați de 66% dintre respondenți.
„Rezultatele sunt surprinzătoare”, declară Remus Ștefureac, directorul institutului INSCOP, autorul unui sondaj realizat în 2025, în care două treimi dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător bun.
Din totalul de participanți, 66,2% îl apreciază favorabil pe fostul dictator, 24,1% îl cataloghează ca un conducător negativ, iar 7,8% nu au o opinie formulatǎ.
Pragmatismul contrazis
Rezultatele sondajului, deși impresionante, evidențiază o posibilă lipsă de viziune strategică în rândul conducerii țării în ultimii ani. Nu este primul sondaj care indică astfel de tendințe.
România a înregistrat progrese semnificative – aderarea la UE și NATO, îmbunătățirea speranței de viață și a calității vieții. Cu toate acestea, corupția și statutul de penultima țară din UE au umbrit progresele realizate.
Conducerea nu a reușit o mobilizare civică, nu prin defilări masive, ci conform unor analize socio-politice. Un reputat expert în relații internaționale susține că țările pragmatice evoluează mai bine decât cele emoționale, dar evidențiază riscul asociat cu lipsa unei conduceri responsabile.
Direcția României după 1989 pare corectă, dar pe plan cultural, regimul anterior a lăsat urme adânci.
Tarom, zboruri spre lumi indepărtate
Nicolae Ceaușescu a fost singurul lider din Europa postbelică care a recurși la violență împotriva propriului popor.
Sentimentul unei națiuni importante se menține, însă. Tarom opera zboruri către destinații internaționale, ceea ce nu a contracarat efectele perioadei dificile din anii 80. În acea perioadă, lipsa resurselor, raționalizarea consumului și intermitența funcționalității sistemului energetic au marcat cotidianul românesc.
Populații în comparație
Sentimentul de nemulțumire este răspândit global, nu doar în România. Există, totuși, țări care au reușit să mobilizeze resursele populației într-un obiectiv comun.
În 1977, România avea o populație de 21,5 milioane de locuitori, Canada – 23,7 milioane de locuitori. În 1989, am ajuns la 23 de milioane, canadienii – la 27 de milioane. În 2024, România are o populație de 19 milioane de locuitori, comparativ cu 39 milioane în Canada.
Milioane de locuitori până în 2100. Câți vom avea noi?
Un plan de creștere a populației canadiene la 100 de milioane până în 2100 este în curs de desfășurare. Iar 2023 a fost un an record pentru creșterea demografică în Canada. Strategia urmărește inversarea ratei scăzute a natalității prin dezvoltarea economică și imigrare extinsă.
Evoluţia demografică nu este singura diferenţă. Scenariile ONU prevăd un declin continuu al populaţiei României până în 2100, undeva între 15 și 17,7 milioane de locuitori. Această scădere demografică, conform unor analize sociologice, nu reprezintă neapărat o problemă.
