Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a contestat public aderarea țării sale la NATO, cu puține zile înainte de summitul alianței, programat pentru 24 și 25 iunie la Haga. El a subliniat opoziția guvernului de la Bratislava față de orice acord care prevede majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv susținut în special de Statele Unite.
Într-o întâlnire cu partidele politice și cu președintele Peter Pellegrini, Fico a criticat aspră politicile occidentale, acuzându-le că promovează interese militare în detrimentul altor priorități. Potrivit declarațiilor sale, noul obiectiv bugetar al NATO ar obliga Slovacia să aloce peste 7 miliarde de euro anual pentru apărare. Prim-ministrul avertizează că această sumă reprezintă aproape o cincime din bugetul național, punând în pericol programele sociale ale țării.
„Deciziile noastre de la Haga, cheltuielile viitoare pentru apărare și noul plan de investiții, se vor baza pe nevoile operaționale”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu câteva săptămâni în urmă, oferind linii directoare pentru discuția privind alocarea de 5% din PIB pentru apărare.
Secretarul general al NATO împarte planul în două etape, până în 2032. Din cei 5%, 3,5% se referă la cheltuieli militare directe, iar restul de 1,5% la aspecte precum securitatea infrastructurii sau apărarea cibernetică, elemente incluse în definiția modernă a securității de către mai multe state europene.
Totodată, el a atenționat că Rusia ar putea ataca o țară NATO în 2029, motivând importanța asigurării securității actuale și viitoare. El a reiterat angajamentul ferm față de sprijinirea Ucrainei și subliniat necesitatea de a oferi Ucrainei resursele necesare pentru instaurarea unei păci durabile.
A fost evidențiată importanța identificării nevoilor specifice de capacități de apărare, în special în regiunea baltică, deși fără detalii concrete. Rutte a cerut încă o dată tuturor aliaților să investească substanțial în apărare, pentru a reduce decalajul dintre nivelul actual și cel necesar, insistând asupra importanței pasilor concreți către obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli militare, considerat crucial pentru menținerea siguranței naționale.
Fico prezintă două opțiuni pentru Slovacia
Fico nu a anunțat formal intenția de a părăsi NATO, dar a afirmat clar că Slovacia are două variante: a se conforma cerințelor privind cheltuielile militare sau a părăsi Alianța. A recunoscut lipsa autorității de a lua o decizie atât de importantă unilateral, precizând necesitatea unei dezbateri parlamentare sau chiar a unui referendum.
Declarațiile sale au marcat o schimbare în postura unui membru NATO din 2004. Președintele slovac, Peter Pellegrini, a răspuns ferm, susținând că Slovacia nu intenționează să părăsească NATO și reafirmându-și angajamentul față de valorile alianței. Reprezentanții guvernamentali și ai opoziției au calificat declarațiile lui Fico drept „irresponsabile” și „destabilizatoare” într-un context european tensionat, dat fiind războiul din Ucraina și presiunile Rusiei.
Poziția critică a lui Fico se înscrie într-o tendință pro-rusă a actualului său guvern, care a blocat ajutorul militar pentru Ucraina, a criticat sancțiunile împotriva Rusiei și a contestat posibilitatea aderării Ucrainei la NATO. Această poziție a generat tensiuni interne, proteste și a erodat încrederea unor parteneri europeni.
În acest context, summitul NATO dobândește o semnificație majoră pentru viitorul Slovaciei în cadrul euro-atlantic. Deși retragerea din alianță pare improbabilă pe termen scurt, declarațiile lui Fico reflectă o fragmentare a unității occidentale față de Rusia, mai ales din perspectiva Slovaciei, Ungariei și parțial din perspectivă americană.
Declarațiile lui Fico nu doar că îngrijorează aliații săi, dar ar putea fi interpretate ca o victorie simbolică pentru Kremlin, care încearcă să slăbească coeziunea NATO în Europa Centrală și de Est.
